Surorile~vol I~

Intrigi nereusite

  Dimineata incepuse acceptabil dar restul zilei nu promitea sa fie mai bine. Vladimir statea numai cuochii pe geam si cu o mana dupa gatul meu, vigilent. Parca stii, se astepta ca Julieen sa intre pe usa si sa ma ia pe sus. Orgoliu de barbat.Orgoliu de vampir. Ma plictisea insa posesivitatea lui si nu ma flata deloc.

 -Poti sa imi dai drumul. Nu fug si nu ma ia nimeni.

 -Ba o sa fugi si o sa te ia omul ala nevolnic.

 -Oh, tu, marele vampir lord ce oi mai fi si tu ti-e frica de un om. Frumos, frumos. Vrei sa te aplaud? E pa-te-tic. Crede-ma.

 -Iar ai devenit enervanta.

 -Iar ai devenit gelos.

 -Te-am prins cu el in fapta si nu te-am pedepsit. Dar sa stii ca am tot timpul din lume, maraie la mine enervat.

 -De ce trebuie sa fii mereu atat de incapatanat ca un catar?! ma smuncesc eu din stransoarea sa.

  Surorile erau plecate cu logodnicii, doar eu trebuia sa raman inchisa in casa cu un sot prea gelos sa ma lase sa port fusta scurta la intalnire sau orice altceva care ar lasa sa se vada piele. Nu intelegeam ce era cu acea ingamfare pe care o tot afisa si mai ales cu gelozia si posesivitatea de care dadea dovada de cand ne-am vazut prima data. Vroiam sa fie doar un cosmar din care ma voi trezi...

  Stateam in picioare, in fata lui. Incercam sa fac contact vizual dar daca pana acum nu reusisem, in momentul de fata nu ma mai pierdea din vedere.

 -Ce e cu tine? Spune-mi te rog, nu ma mai scoate din sarite.

 -Familia pursange.

 -Ai cai mai nou? Doar nu i-ai adus aici!

 -Nu asta. Noi suntem si trebuie sa fim familia pursange.

 -Atunci de ce fratii tai nu se comporta asa cu surorile mele?

 -Ti se pare ca seman cu ei?

 -Ti se pare ca eu seman cu Jo sau M.J?In niciun caz cu Bobo!

 -E o discutie pe care nu  cred ca o putem purta acum, Ludovica. Trebuie sa mai astepti sa cresti altfel nu iti vei da seama de gravitatea consecintelor.

 -Trebuia sa o iei pe Bobo atunci, ma revolt eu.

 -Esti prima femeie ce ma scoate din sarite si nu pateste nimic. Ai noroc cu carul.

 -Sunt mare, sunt relativ matura, am deja 16 ani jumate sau poate mai mult chiar. Da,exact, mai mult chiar.

 -Nu o sa intelegi.

 -Incearca-ma. Dar sa fie pe scurt.

 -Nu sunt fratii mei de mama. Mamele lor au fost vampiri normali, sange-mal. Mama mea, ca si parintii vostrii, a fost dintr-o descendenta pura, avea cel mai bun sange. Voi ati preluat mai mult ori mai putin gena.Tu mai putin gena buna dar mai mult sangele bun, sa  it zic in termeni colocviali. Pana acum ai priceput?

 -Da. Tatal tau a fost un curvar.

 A oftat puternic si a inchis cateva clipe ochii dand capul pe spate. A revenit insa oare-cum enervat.

 -Da, a fost. Altceva ai mai retinut?

 -Tu ai sangele pur ei nu.

 -Bravo! Asa. Familiile pursange sunt foarte rare, aproape inexistente din cauza faptului ca puritatea nu se pastreaza atat de usor cum crezi...

  -Egiptenii aveau o conceptie ciudata asupra pastrarii sangelui regal. Nu-mi spune ca e aceeasi...

 -In linii mari este.