Eram la cafenea cu Aliss, aveam nevoie de un moment cu o persoana căreia săi pot povesti ceva ce ma deranjează.- Eu tot nu înțeleg de ce ești asa îngândurat Eli
- Aliss ieri in biroul directorului i-am cerut scuze lui Mei pentru ca "sunt o sora groaznica". Tu iti dai seama ce penibila am fost?
Lacrimile incep sa-mi curgă pe obraji cand ma gândesc la ce am spus ieri, Aliss ma ia în brate și ma mângâie pe cap.
-Aliss...crezi ca as putea sa stau la tine cateva zile?
- Te-as primi cu mare drag Eli dar azi e vineri și in cateva ore plec cu ai mei la munte.
- De asta ai chiulit de la scoala?
- Hei, nu se numește chiul cat ai mei stiu ca nu ma duc *zambet*
Aliss ma făcut sa rad dar chiar și asa nu ma simțeam mai bine, doar gândul ca o s-o vad din nou azi ma neliniștește.
•
- Am ajuns acasa!
Ciudat, deobicei cand ma întorceam mama ma astepta cu o îmbrățișare, imi las adidașii langa usa si intru in casa unde o gasesc pe mama la masa cu capul pe maini plângând. Imi las ghiozdanul pe jos și ma pun langa ea incercand s-o fac sa se liniștească.
- Mama ce sa intamplat?
- A-au luat-o Eliza...
- Pe cine mama?
- P-pe Mei
- Cine?
- Ajunsese cand a ajuns acasa au venit doi bărbați unul dintre ei fiind bunicul ei, i-au spus să-și facă bagajele pentru a se muta în alta parte.
Nu pot sa cred, bunicul ei a obligat-o sa se mute? De ce? O iau in brate pe mama și ii sterg lacrimile cu maneca uniformei mele.
- Mama iti promit ca orice ar fi, o voi aduce acasa pe Mei.
- Draga mea...nici nu-ți imaginezi cat de norocoasa este Mei ca are o sora ca tine.
Ii zambesc apoi ma ridic de pe scaun cu gândul sa plec s-o caut pe Mei dar mama ma apuca de mana.
- Ia asta, mi-a dat-o bunicul ei in caz ca vreau s-o vizitez.
Era o bucata de hârtie pe care scria adresa unde se mutase Mei.
- Mersi mama
Ma incalt si fug ca fulgerul din casa, i-au autobuzul si cobor la stația de langa casa lui Mei. Casa e puțin spus, era o vila inalta alba cu o nuanta de albastru, soarele urma sa apună ma pregătesc sa deschid usa porții negre dar o voce stinsa ma oprește.
- Ce cauți aici?
Ma întorc și o vad pe Mei cu o geantă in msini uitându-se la mine cu aceeași expresie faciala lipsita de viata. Înghit nodul ce mi se formase un gat și ma apropii de ea.
- Am venit sa te i-au acasa
- Sunt deja acasa.
Trece nepăsătoare pe langa mine si intra in casa, nu, nu pot renunta acum orice ar fi o voi aduce acasa. O urmez in casa, urcand niste scari albe pana intru in camera ei.
- Tu chiar nu știa renunti așa-i?
- Mei mama te vrea înapoi acasa, ține foarte mult la tine
- Stiu.
Ma ignora complet, stau în fata ușii privind-o cum își așează geanta pe birou scotandu-si lucrurile din ea.
- Stiu ca ție greu Mei. Din cauza mea bunicul tau te-a luat de langa noi, imi asum dar te rog intoarce-te.
- Taci.
Puteam vedea cum se sprinea in maini de birou lăsându-și capul in jos, strângea din maini.
- Poate părinți tai au fost stricți cu tine și nu ți-au oferit destulă iubire dar noi nu sunt-
- Destul!
Se repezeste la mine și ma trântește in pat, vine peste mine și-mi rupe camasa vrând sa ma dezbrace de ea, ma zbat cat pot de tare pana cand simt o picatura de apa calda cazand pe obrazul meu, fac ochii mari cand o vad pe Mei plangand deasupra mea. O apuc de maini si ma rudic impreuna cu ea la mine în brate.
- Nu mai plânge, sunt aici pentru tine!
Tresare cand aude ce ii spun, se înmoaie și-și lasa capul in jos plangand.
- Mei ce-i cu gălăgia asta?
Ma sperii atunci cand il vad pe bunicul lui Mei deschizând usa camerei.
- Tu, ce cauți aici?
- V-va pot expli-
- Iesi afara din casa mea, ești exmatriculata
- D-dar...
- Am spus sa ieși
Acesta pleaca si ne lasa singure, Mei se da jos de pe mine lăsându-mă sa plec. Imi i-au greaca pe mine inchizand-o deoarece aveam camasa rupta. O mai privesc odată pe Mei apoi ies din camera inchizand usa in urma mea. Ies din casa și alerg spre casa lasand lacrimile să-și facă apariția pe fata mea, chiar o iubesc pe Mei, nu pot sa-mi imaginez o viata fără ea.
De ce exista mereu probleme care ne despart? Ajung acasă unde ma descalt si intru direct în camera mea. Ma sprijin de usa și-mi las corpul sa cada pe jos punandu-mi mainile pe genunchi începând sa plang. Mintea mea era acaparat numai de amintirea in care am văzut-o pe Mei plangand deasupra mea, parca atunci cand sunt alături de ea nu-mi pasa de nimic, simt ca totul este posibi. Ma simt de parca sunt într-o lume cu totul diferita, fără suferinta, faca lacrimi, fără secrete.
CITEȘTI
Sisters {18+}
RomanceEliza, o fată de 18 ani este admisă la academia de fete din L.A. Cu toate că tatăl ei a murit din cauza unei boli foarte cumplite, își trăiește viața din plin alături de prietenii și mama sa care o iubește necondiționat. Chiar și dupa moartea tatălu...