ꝀƗSSƗNǤ ĐƗSØɌĐɆɌ | Namjin

✨doi✨

Î𝐦𝐢 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐬ă 𝐧𝐮 𝐟𝐢 𝐬𝐢𝐦ț𝐢𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐧 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 - 𝚂𝚎𝚘𝚔𝚓𝚒𝚗

Mă îmbrac cu hanoracul meu roz pal, și cobor pe scări, spre bucătărie, unde se află Namjoon cu o farfurie de clătite.

Mă rog, mai sunt și ceilalți pacienți, dar de ei se ocupă îngrijitorii lor. Fiecare are unul.

Sunt foarte norocos că îl am pe Namjoon. Există îngrijitori care își forțează pacienții să mănânce. Nu aș putea.

Aș simți că mor.

În ultima vreme am început să mănânc mai mult, fapt ce mi se pare cam neobișnuit pentru mine.

Cu toate că Namjoon vrea să îmi dea să mănănc de trei ori pe zi, la prânz, la masa la care ar trebui să mănânc cel mai mult, îi zic că nu-mi e foame.

Ieri a fost singura zi în care m-a convins să mănânc la prânz, dar după nu m-am putut abține să nu mă duc la baie să nu mă forțez să vomit.

A trebuit.

Voiam asta.

Nu mă suport.

Intru în bucătărie, și îl văd pe Namjoon zâmbind la mine.

Mereu mi-a placut să îl văd zâmbind.

Chiar și atunci când nu voiam să mănânc, el îmi zâmbea și nu mă forța. Zicea că atunci când îmi e foame să vin să mănânc.

- Hei, nerăbdător să mănânci? mă întreabă el.

- Poți spune și asta. zic cu jumătate de gură.

Mă așez pe scaun, iar el începe și îmi dă clătite cu furculița din mâna lui.

- Știi Jin, astăzi vine cineva foarte important pentru mine.

- Cine? îl întreb cu gura plină.

- Iubita mea.

Când am auzit cuvântul "iubită" m-am înecat și am început să tușesc puternic.

- I-iubită?

- Da, iubita mea, Cassie. Nu... Nu ți-am spus de ea..?

- Nu, dar m-mă bucur pentru tine. De cât timp sunteți împreună? îl întreb cu un zămbet forțat pe față.

O parte nașpa care există la a avea un crush pe îngrijitorul tău din centrul de reabilitare, este că nu va exista niciun final fericit. Ori eu mor de foame, și asta la propriu, ori el are o iubită.

Cât de prost să fiu să cred că e gay? Și mai are și o iubită.

De ce simt dintr-o dată că ceva îmi înțeapă inima? Doare.

Și doare tare.

Pot simți cum deja ochii mei încep să mă usture, semn că voi plânge curând.

Nu îl pot lăsa să mă vadă așa.

- E-eu nu prea mai pot mânca acum Namjoonie. V-vin mai târziu să m-mănânc.

- Bine..? zice confuz, uitându-se în urma mea cum plec.

Mă duc în camera mea și închid ușa.

De ce trebuie să îi placă de o fată?

Mi-aș fi dorit să nu îl plac.

Ba nu.

Mi-aș dorit să nu fi fost trimis aici.