Deleted memories

9. Jimin scapă basma curată

Perspectiva lui DaiLin

Ies din sala de clasă mergând spre ieșire, nu am mai auzit nimic de Jimin de la pauza de masă. Mă opresc și caut cu privirea pe cineva care îmi poate spune de Jimin.

- Pe cine cauți? Se aude o voce din spatele meu.

Mă întorc și văd că era Jin însoțit de iubita lui.

- Știi ceva de Jimin? Nu l-am mai văzut de la cantină, iar pe mama nu am văzut-o să fi venit.

- Jimin nu a fost la ore după ceea ce s-a întâmplat la cantină.

- Bravo,ți-a ieșit încercarea de a face spectacol în școală. Pentru o amnezică ce nu-și aduce aminte nimic ești cam vicleană. Spune Sun-Hee.

- Despre ce vorbești?

- Nu te preface că nu știi, bătaia aceia a fost plănuită de tine. Știai că Jimin ar fi în stare de orice pentru tine și ai profitat.

Deja mă enervează tipa asta,nu înțeleg ce are de e în potriva mea. Nici nu știu de cine să mă feresc în școala asta,toți sunt șerpi.

- Mai bine nu ai mai vorbi în necunoștință de cauză! Înțeleg că ești frustrată, dar nu ți-ai găsit persoana potrivită cu care să-ți faci jocul. Fă-mi o favoare și nu mă forța să șterg cu tine pe jos.

- Nu vezi că pe tot ce pui tu mâna distrugi?Din vina ta e posibil ca Jimin să fie exmatriculat!

- Gata,Sun-Hee! Mai bine ai merge,Jimin sigur te așteaptă afară. Spune Jin.

Nu mai spun nimic și plec,nu aveam chef să mă cert și cu el. Nu știu de ce,dar am un sentiment ciudat când îl văd pe Jin lângă ea,parcă am un nod în gât ce nu mă lasă să respir.

Mă duc la parcare și îl văd pe Jimin stând pe capota mașinii. Mă duc spre el cu o oarecare ezitare,Maya și fetele mi-au explicat care este faza cu Jackson și de ce Jimin a reacționat așa.

- Cum te simți? Îl întreb apropiindu-mă de el.

- Sunt bine...

Intrăm în mașină fără a mai scoate un sunet. Îmi aduc aminte de ceea ce a spus Sun-Hee "Nu vezi că pe tot ce pui tu mâna distrugi?Din vina ta e posibil ca Jimin să fie exmatriculat!"

- Mama a venit la școală? Îl întreb cu greu asta.

- Nu,nu a avut timp.

- Dar tata?

Imediat ce îi spun asta se schimbă la față fiind nervos.

- A avut treabă, bine?! De ce pui atâtea întrebări?! Nu poți doar să taci?! Țipă la mine.

De frică nu mai spun nimic și mă abțin cu greu să nu plâng. Un singur lucru știu sigur,nu vreau ca fetele,Jimin,părinții sau elevii din școală să mă vadă că plâng. Ar crede că sunt slabă și ar profita.

Perspectiva lui Jimin

Îmi pare rău că am țipat la ea și mi se rupe sufletul să văd cum se abține să nu plângă. Dar dacă continua i-aș fi spus ce nenorocit e tata. Ea trebuie să știe ce știe toată lumea, că suntem o familie perfectă ce are și succes. Nu ar suporta să știe adevărul.

Ajungem acasă și intrăm, în living era deja mama. Nu mă așteptam să fie așa devreme acasă,de obicei venea târziu. Dar cred că a răspuns într-un final la telefon.

Directorul a sunat de o groază de ori,dar mama nu a răspuns. Pe camerele de filmat reiese că eu sunt vinovatul,așa și e. Dar nu pot să cred că DaiLin a fost cu el,când mergeam în club îl vedeam în fiecare seară cu altă fată. Nu suport ca cineva să o ia de proastă.

Mama se ridică de pe canapea și vine în fața mea analizându-mi fața.

- Ce s-a întâmplat?! De ce nu ai putut veni?! Înțeleg că ești ocupată,dar măcar tata dacă ar fi venit! Eu știam că avem doi părinți! Spune DaiLin nervoasă.

- DaiLin, nu te enerva! Tata încă nu a venit, dar o să rezolv eu. Ți-ai luat medicamentele?

- O doamne,am uitat!

- Știi foarte bine că nu ai voie să uiți,e obligatoriu să le iei! Du-te în camera ta,trebuie să vorbesc cu Jimin. Ahjumma o să-ți aducă medicamentele.

Nu mai spune nimic și pleacă, și-a dat seama că e nervoasă și nu a mai insistat.

- Ai de gând să îmi spui și versiunea ta? Pe a directorului am auzit-o.

- Ce ar trebui să mai spun? Știi deja.

- Jimin,ce se întâmplă cu tine?! De ce l-ai atacat pe acel băiat? Tu nu ești așa, Jimin! Tu trebuie să faci cinste familiei! Tu reprezinți blazonul familie,nu uita!

- Bine,îmi pare rău. Tata nu a venit? DaiLin tot mă întreabă de el.

- Jimin,DaiLin nu trebuie să afle de tot ce se întâmplă. Poate să aibă un șoc și nu vrem asta.

- Stai calmă. Dar ce ai de gând să faci? Tu chiar vrei să trăiești așa? Mamă,nu merită!

- Du-te și te culcă,vorbim mâine. Am rezolvat cu directorul,i-am promis că nu se va mai repeta. Cum a fost DaiLin azi?

- A fost bine. Spun și plec în camera mea.

Jur că nu mai pot să vând aparențe false, tot ce se întâmplă în această familie este toxic pentru mine. Dacă nu ar fi DaiLin aș pleca undeva departe de casa asta. Tata e un nemernic ce nu știe să aibă grijă de mama,nu o merită.

Am ajuns să îl urăsc cu toată ființa mea. DaiLin niciodată nu i-a văzut adevărata față,cu ea mereu s-a prefăcut. Știe că DaiLin e biletul lui salvator, dacă nu era ea,mama ar fi încheiat de mult.

Intru pe telefon pentru că am primit un mesaj, era de la Sunny.

                           Sunny😈🥵

Unde naiba ai fost? DaiLin și-a făcut o groază de griji! Spune-mi te rog că te-au suspendat!😈😂

Zâmbesc involuntar atunci când cineva mesajul și îi răspund.

                               DaiLin a ajuns acasă în
siguranță datorită mie! Ei bine... ne vedem mâine la școală. Noapte bună,Sunny!😈

Mă așez în pat uitându-mă la tavan. Mă gândesc doar la cum o pot feri pe DaiLin de toți idioții. Cum toți știu de amnezia ei vor profita și vor încerca să o demoralizeze