Compania de producție video la care se angajeze Taehyung imediat după finalizarea facultății este una din cele mai cunoscut companii din domeniul producției video. După ce fusese părăsit printr-un bilețel și nu-l mai găsise pe Jimin deși îl căutase aproape un an de zile, băiatul s-a mutat cu multe insistențe la New York pentru a urma facultatea de producție de acolo fiind una din cele mai bune și cunoscute facultății din domeniu a primit un contract încă din perioada facultății datorită abilităților și dedicării de care dăduse dovadă încă de la început și la mai puțin de doi ani în cadrul companiei fusese produs ca director adjunct la sediul firmei din Seoul. După zece ani, bărbat acum, Taehyung și-a făcut curajul necesar și a acceptat oferta pe care o primise. Ce își putea dorii mai mult? Era director adjunct și coordona o echipă tânără la Seoul. Legătura cu Jungkook și Yoongi continuase să o păstreze și ei au fost primii contactați de către el când a ajuns înapoi în Coreea, aflase de la cei doi că Hoseok se mutase în Japonia și avea o academie de street dance și că Jin alături de Namjoon lucrau pentru o companie IT și își propuseseră să vadă toată coasta de est a Asiei, fusese surprins pentru că niciodată nu se așteptase ca relația lor să reziste atât de bine timpului, surprins și gelos în aceeași măsură.
A căscat lung înainte de a își debloca telefonul, trecuse de ora opt ceea ce însemna că din nou avea să întârzie la birou și totuși nu-l interesa. S-a ridicat din pat obținând un mârâit destul de urât de la fata din pat și a pufăit enervat.
— Banii tăi sunt pe noptieră, nu vreau să te mai văd aici când ies.
— Ce?
— Ce ai auzit, a plescăit din buze. Îți iei boarfele și te cari.
— Dar...
— Să nu-mi spui că te așteptai la altceva?
— D-Da.
— Dispari!
Taehyung era prea obosit ca să-i mai pese de ceva sau de cineva, familia sa se mutase în America și își luase câteva zile libere pentru a îi putea vizita și pentru că gândul său încă zbura la Jimin, imediat cum avionul său a aterizat în Coreea s-a oprit la un local care oferea servicii sexuale adulților, voia atât de mult să-l uite și să-și continuie viața dar nu-i putea uita acel zâmbet dulce. A pufăit înainte de a urca în mașina sa, faptul că Jungkook și Yoongi acceptaseră oferta de a se alătura Companiei Z îl făcea pe Taehyung să aibă și mai mari pretenții de la Sucursala T pe care o coordona, reușise să atragă multe proiecte importante pentru anul în cur și se simțea mândru de toți membrii echipei de negocieri care nu lăsau niciodată prea mult de la ei și dacă o făceau, jupuiau pe partea cealaltă. După ce și-a așezat ochelarii de soare a coborât și a încuiat mașina, avea nevoie de multă cofeină pentru a scăpa de durerea de cap care pusese stăpânire pe el și Starbucks părea cea mai bună alege, amintirea dimineților scăldate în cafea din America l-a făcut să geamă scurt înainte de a intra în cafenea, o mare de oameni ocupau majoritatea meselor și s-a poziționat în fața tejghelei, nu avea nici cea mai vagă idee ce ar putea să comande.
— Ahrin, dă-mi te rog o cafea mare și o brioșă cu ovăz.
— Cât zahăr?
— Deloc, ți-am spus că vreau să slăbesc.
Privirea lui Taehyung s-a întors puțin spre stânga și a înghițit în sec. Câți ani trecuseră de când nu-l mai văzuse? Păruse că timpul se oprise în loc pentru el, nu s-a oprit din a se holba la bărbatul de lângă el, bărbatul care avusese grijă să-i dea toată lumea peste cap încă din liceu, același bărbat care dispăruse și tot același bărbat care încă îi bântuia zilele și nopțile, a înghițit din nou în sec și și-a luat privirea de pe el, voia atât de mult să-l plesnească chiar acolo dar nu a putut să o facă.
