Eva pov.
Au trecut două zile de la externarea lui Lily și de la momentul în care Jily a apărut oficial și pot spune că nu i-am văzut mai fericiți de atât pe Lily și James. Lucrurile deveneau însfârșit bune dar pe mine mă tot rodea o întrebare. De ce necunoscuta aia ne-a dat drumul?
Îi văd pe cuplul anului plimbându-se pe lângă lac alături de Sirius și Cass așa că mă apropii de ei.
-Bună, love. Spune Sirius când mă vede iar Cassandra se uită la noi ciudat.. Ce are?
-Cass, ești ok?
-Da! Pe lângă faptul că-mi vine să vomit de la dulcegăriile proaste ale lui Cap-de-mop , totul ok. Mulțumesc de întrebare.
Cum suntem la Hogwarts și aici nu ai cum să eviți proștii, Snape se apropie de noi.
-Potter! Mâinile jos de pe iubita mea!!
-Snivy!! Spuse Cass. Sincer, cred ar trebui să scri o carte în care să spui numele celor mai urâte persoane din lume. A stai, sorry, am vrut să spun că dacă o să dea Merlin să înveți să scri ar fi tare să faci o astfel de carte. Sau nu, și mai bine, de ce nu bați un copil să facă asta pentru tine? E mai ușor! Și când o faci, să-mi aduci și mie una.
-Aa. Pentru că o să scrie de tine în ea? Îmi pare rău să te dezamăgesc dar din păcate nu o să fi tu pe prima pagină. O să fie scumpa iubitica-idioata Gryffin.
-Nimeni nu vorbește așa despre iubita mea!! Spuse Sirius printre dinți dar fix când să sară la bătaie, Remus și eu reușim să îl prindem.
-Nu îmi vine să cred că am fost prietenă cu tine! Exclamă Lily în timp ce mă ajuta pe mine să îl țin pe Sirius.
-Nici mie, Sângegros ce ești!
Nu!! El tocmai nu a spus ce cred eu că a spus!
Atât i-a mai trebuit lui James care imediat sări să îl bată. În momentul în care pumnul lui James îl lovi maxilarul lui Snape, Sirius nu se mai mișcă.
-Așa! Rupe-i mufa! Țipă Cass vrând și ea să le alăture bătăii dar fu prinsă de Remus pentru ca asta să nu devină o grămada cere vârf.
La rugămințile noastre, James îl lăsă în pace pe Snape.Eveline pov.
Eu sunt Eveline BlackMoon. Povestea mea... mai bine să nu fie știută. Am fost antrenată de mică pentru viață, dar cum pot să trec în viitor atâta timp cât trecutul nu-mi dă pace? Atâta timp cât cuvintele ei curg prin sângele meu? Mi-ai intat în inimă fără permisiune, ai făcut ce ai vrut și ai lăsat-o goală. De ce ''mamă''? De ce m-am mai născut dacă destinul meu era să slujesc moartea?
Am urcat Stânca Destinului și am intrat în Grota Sângelui-predestinat-la-moarte. Aici urma să termin tot. Orice legătură cu viața. Aici urma să mor. Adio viață! Merg să-mi împlinesc destinul...
Hey! Mi-am dat seama că această carte este mai importantă decât orgoliul meu și că și dacă aș vrea, nu aș putea să o șterg. Pauza se încheie ACUM!