Capitolul 35-Lacrimi ( Natasha)

2K 100 8
                                    

00.00

Astăzi e ziua lui.

Ar fi trebuit să împlinească 32 de ani.

Ar fi trebuit să petrecem aceasta zi împreună. Căsătoriți.

Se pare că destinul a opus rezistență pentru ca acest lucru sa nu se întâmple.

Cerul nopții este lipsit de stele. Nici măcar o luminița nu pot zari de la geamul dormitorului.

Îmi șterg lacrima de pe obraz, iau cheile mașinii și plec.

Unde plec ? Nici eu nu știu.

De ce plec ? Nu am idee.

Mă gândesc la ceva in momentul asta ? Nu prea cred.

Simt ceva ? Da, durere, multa durere. Un sentiment atât de crud  care te mănâncă din interior și te distruge cu fiecare moment care trece. Nodul pe care l simt in gat in fiecare zi a existenței mele e insuportabil in noaptea asta.

Conduc pe străzi fara vreo direcție, fara vreo destinație. Conduc doar pentru a mă îndepărta.

Opresc fara sa mi dau seama Intr un loc care îmi aduce astăzi suferință. Locul unde Dominic obișnuia să uite de griji, era locul lui special, iar acum nu mai, e pustiu, la fel ca mine. Nimic nu are sens fara el, fara ciondănelile de dimineață, fara săruturile furate.  NIMIC.

Ma așez pe marginea pontonului și aștept sa se scurga durerea aici,  ca lacrimile sa ajungă în lac. Dar, nu se întâmplă.

Durerea se intensifică. Lacrimile ies șiroaie, iar inima mea sângerează.

— De ce m ai lăsat ? De ce nu ai luptat pentru viața ta ? Mi e atât de dor de tine, Dominic!  Te iubesc !

— Spune mi cum te las in urma ?  Cum sa opresc durerea asta constanta ? Cum, când eu mor de dorul tau !

— Îți mai amintești când mi ai zis daca vreau sa avem un copil ? Îmi pare rau că am zis nu pentru moment, nu am știut că la câteva zile o sa te pierd ! Daca as fi zis da, poate acum as fi avut o părticică din tine alaturi de mine! Cât de proasta am fost !

— Iartă mă că voiau să fug de tine când m ai răpit , am fost o fraiera , trebuia să profit de acele momente!

— De ce ai plecat .....?

Acelea au fost ultimele cuvinte pe care le am putut spune pentru că am izbucnit în plâns.

Doare sa știi că nu mai ai pe cineva drag langa tine, doare mai rau ca fierul încins pus pe o rana. Simți că nu mai știi cine ești, nu te mai regăsești.

— Sunt aici.....mereu am fost.....nu te am lăsat...... Angel.

Vocea aia. Apelativul ăla.

Mă întorc și l văd. E acolo. E in fața mea.

Trăiește.

— Dominic....?! Tu ești ?

— Eu sunt Angel !

Mă ridic în picioare și fug spre el sa l îmbrățișez. Îl strâng atât de tare în brațe încât mai am puțin și l las fara aer. Ma desprind din îmbrățișare și l sărut. Vreau sa confirm că nu e un vis, vreau sa fiu sigură că e el cu adevărat. Și nu mă înșel, chiar el e. E in fata mea, în brațele mele.

— Iarta mă ! Nu am vrut sa stau departe de tine !

— Dar ai făcut o ! Nu vrei să știi cum m am simțit în anii ăștia ! Cum ai putut?

Palma mea i se lipește de obraz. A plâns și el, are fața udă.

— Îți pot explica ! Asculta mă, te rog !

Mă îndepărtez de el și încuviințez din cap.

Când să facă un pas îl văd cum își pierde echilibrul. Reacționez și l impiedic sa se rănească.

— Mulțumesc !  Îmi șoptește trist.

— Ce se întâmplă Dominic ? Sau ce s a întâmplat ?

— Am fost in coma vreo doi ani, iar când m am trezit nu puteam sa merg. Glonțul încasat a fost în cap, am avut noroc că am supraviețuit.

— Poftim..... Iartă ma că am reacționat așa fără sa te ascult!

—  Nu ti cere scuze, palma aia am meritat o, ar fi trebuit să vin de cum m am trezit din coma, nu până sa mi revin complet. Nu ar fi trebuit să stau departe atât de mult timp.

— Nu vreau sa mai pleci, nu vreau sa mai pățești ceva ! Tot răul care s a abătut asupra noastră e din cauza lui Raul, el a făcut asta. Îl urăsc și o sa l distrug ! Ne a distrus viețile!

— Angel, privește mă, nu vreau sa te aud vorbind cu atâta ură, asta nu ești tu ! Lasă mă pe mine sa rezolv lucrurile cu jigodia aia, va regreta ce a făcut !

Mă îmbrățișează și ma sărută pe frunte. Mi era atât de dor sa mă simt în brațele lui. E un loc atât de sigur. Atât de acasă. Ii șoptesc la ureche un "la multi ani "iar ca mulțumire mă sărută ușor pe buze.

Încă mi se pare un vis ca e aici langa mine.
E momentul nostru de a fi fericiți, un nou inceput, iar de data asta nimeni și nimic nu se va interpune între noi.

Aștept sa mi scrieți cu privire la următoarea poveste!
Raul și/ sau Josh și selena

Rough Love ✓Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum