Life Is A Game

Trecutul

Harry m-a dus la un fel de fabrica,iar dintr-o data parca noaptea a venit mai repede decat deobicei. Harry s-a intors slre mine cu o ingrijorare care putea fi vazuta de la o posta pe fata lui.

Ce are de gand sa faca?

Subconstientul meu deja intra pe modul ingrijorare,dar o parte din el a disparut cand Harry ma prins de mana.

"Acum o sa iti arat 'jobul' meu care de pe locul 2 acum este pe primul loc...pana sa te cunosc mai bine pe tine..." spuse pe un ton dur si eu eram panicata -din nou-

"Ok,dar spune-mi aici,fabrica aia imi da un sentiment naspa."

"Ma ocup cu transporturile de droguri... adica nu le transport eu..doar le organizez..in mare parte..." spuse cu capul in pamant.

Mi-a luat cateva minute sa procesez tocmai ce am auzit. Dar dupa ce mi-am dat seama am dat sa ma intorc si sa plec dar Harry m-a prins de mana si m-a intors cu fata la el.

"Te rog sa nu ma parasesti numai pentru ca ma ocup cu afacerile murdare" spuse si puteam auzi dispararea din vocea lui.

"Ce m-ar putea opri sa raman?" spun deja indreptandu-ma catre masina.

"Te iubesc!" a tipat in urma mea.

Cand am auzit acele cuvinte m-am oprit in loc involuntar. Nu mai puteam sa-mi misc niciun muschi. Pur si simplu stateam ca o statuie cu spatele la el.

Harry venise la mine cu pasi marunti si m-a intors cu fata catre el. Privirea lui era una plina de ingrijorare,dar a mea era o privire de gheata..nu mi se putea destinge niciun sentiment.

"Rebeca..." spuse soptit privindu-mi expresia.

"Ce te face sa crezi ca o sa te cred cand mi-ai spus ca ma iubesti?"

"Pentru ca asta simt.."

"Harry,cum poti simti asta asa repede? Mai ales ca suntem impreuna sau ce suntem noi de o zii! Din atat ti-ai dat tu seama ca ma iubesti? Dupa cate ti-au intrat in pat inaintea mea crezi ca iti mai inghit vrajelile?" spun deja cu nervozitate in voce din cauza situatiei.

"Rebeca..." ii auzeam regretul din voce.

"Doar du-ma acasa." spun punand mana pe portiera.

Nu a mai spus nimic si s-a urcat la volan.

Tot drumul,intre noi a fost o liniste de mormant, iar drumul catre casa parca a fost mai lung decat cand ne-am dus la "locul lui de munca" .

M-a lasat in fata portii si a plecat doar dupa ce am intrat in casa.Imi dau baschetii jos si ma duc dirct in camera mea si m-am trantit direct in pat.

Era ora 1 a.m. si statea cu ochii pe tavan.Nu puteam adormi de loc. Mi-am bagat castile in urechi si am dat drumul la cele mai triste melodii pe care le aveam in playlist,gandindu-ma la tot ceea ce s-a intamplat si fara sa vreau mi-am amintit de Drake. Faptul ca nu a venit sa ma vada la spital -desi pe atunci eram impreuna- imi da de gandit...Si mai este si ca Harry mi-a spus ca Drake este proxenet...Daca este asa,si imi castiga increderea,puteam sa ajung una din victimele sale...

Un sunet enervant ma trezeste din somn. Cand ma mai dezmeticesc umpic din somnul profund pe care l-am avut,mi-am dat seama ca era foca obosita de fratemiu.

"Zayn! Taci dracu' din gura!" tip cat ma tin plamanii de dimineata.

Stai umpic! De cand canta Zayn?

Subconstientul meu iara o ia inainte...far este adevarat. Zayn nu a mai cantat de ceva timp,sau nu l-am auzit eu.

Cobor ca un vartej din pat si ma duc jos la Zayn care era tot un zambet si canta si dansa in mijlocul livingului. Ma duc si ma sprijin de tocul usii si cand ma observa Zayn,vine catre mine si ma ia de mana si asa am inceput amandoi sa dansam ca doi retardati intr-o casa populata doar de noi.