Capitolul 10

3.2K 187 4
                                    

        -Raspunde-mi! soptesc din nou.

        Isi umezeste buzele cu limba si apoi isi trece mana prin par ravasindu-l. Face stanga imprejur si isi ia geaca apoi iese pe usa fara sa-mi mai spuna altceva. Asta-i tot? A plecat? Atat de ingrozit e sa vorbeasca cu mine? Sau poate nu stia ce sa-mi raspunda ori daca dorea sa-mi raspunda? Oftez exasperata si merg in dormitor trantind usa. 

        O ora mai tarziu sunt in cada acoperita aproape complet pana la baza gatului in spuma. Imi sprijin capul de materialul usor rece al cazii si inchid ochii savurand acest moment de liniste. Gandul imi fuge imediat la mama. Lacrimi mi se strang iarasi in colturile ochilor. Cum a putut face asta? De ce m-a lasat singura acum cand aveam asa mare nevoie de ea. Acum nu mai am pe nimeni. Zayn? El nu intra in ecuatie. Stiu ca mi-a spus ca imi va fi alaturi, dar problema e ca eu nu vreau sa renunt la planul meu de a afla ce s-a intamplat cu el. Zambesc ironic. E prima zi, cand stau aici si deja ne-am certat, nu cred ca vom rezista prea mult in aceeasi incapera si sincer cred ca pana la urma se va satura sa-l tot asaltez cu intrebari si pana la urma ma va da afara pe bune... Stiu ca am promis ca nu voi incerca sa-l schimb iarasi,dar nici nu pot sa stau si sa privesc cum lipseste o noapte intreaga si pe urma ma trezesc ca vine ranit si plin de sange.  Imi deschid ochii brusc si observ ca am stat aproape jumatate de ora nemiscata. Cred ca ar fi timpul sa ma culc, sau macar sa incerc. Partea buna a lucrurilor e ca in ultima vreme nu m-am mai confruntat cu insomniile. Pofta de mancare inca e nula, dar o voi rezolva eu cumva. Maine dupa scoala trebuie sa merg la doctor Green si sa-i spun ca nu am de unde sa platesc sedintele psihiatrice asa ca renunt la ele. Pana la urma Zayn e motivul depresiei mele si singurul mod in care eu nu voi mai fi asa e daca il vad pe el fericit si in siguranta. Imi infasor trupul intr-un prosop pufos alb. Dupa ce ma sterg si imi iau pe mine lenjeria intima si pijamalele ma bag in patul moale si primitor al brunetului. Este un pat de doua persoane si la naiba ador sa ma intind pe toata suprafata lui. Imi afund capul in perna si inspir placuta aroma a lui Zayn. Sper ca esti bine acolo unde esti acum, incapatanatule! Mi-am promis ca nu te voi mai cicali intr-una,dar tot imi fac griji pentru tine si sper ca nu faci vreo prostie acum...

                                                                             ***

        Corpul imi tremura si simt cum aerul ma sufoca de-a dreptul. Alerg aiurea si nici macar eu nu stiu incotro ma indrept. Tot ce fac este sa alerg si sa plang tipand intr-una:

        -Mama!

        Ma trezesc tipand si tremurand mai ceva ca o gelatina. Sunt toata transpirata si imi simt inima batandu-mi in gat. Simt cum alta persoana de langa mine se ridica in capul oaselor si isi scutura capul bulversat. Am visat-o pe mama. Sau mai bine zis am vazut-o moarta. Era plina de sange si tinea in mana un cutit patat. Expresia ii era terifiata si parea asa de neajutorata, oare ce a fost asta? Inca tremur si respir accelerat. Zayn mormaie ceva si apoi ii simt mainile asezate pe obrajii mei, stergandu-mi lacrimile. 

        -Linisteste-te a fost doar un cosmar! spune cu glasul linistitor insa nu pot sa nu observ mirosul puternic de alcool ce vine din dreptul sau. Ma stramb in intunericul din camera si cand ma linistesc putin ii spun:

        -Ai baut? il intreb, dar il aud razand amuzat. Nu raspunde ci se tranteste inapoi in pat intorcandu-mi spatele. Ma asez si eu asemenea lui, dar diferenta e ca respiratia lui pare regulata ceea ce dovedeste ca probabil a adormit, iar eu inca sunt speriata din cauza visului. Imi ridic mana si chiar daca e intuneric simt cum degetele subtiri imi tremura al naibii de tare. Ma fastacesc de cateva ori insa nu pot sa gasesc o pozitie anume de dormit. 

        -Zayn? soptesc incet nefiind sigura daca m-a auzit.

        -Mh? mormaie in surdina.

Addicted (Z.M)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum