Lacrimosa (Carte completa)

Adevarul

Era ora 12:58, iar eu paseam incept pe hol...spre camera 312. Poate nu am facut cea mai corecta decizie...dar asa am vrut eu sa fac. Deseori gresesc, pentru ca asa suntem toti, gresim. Si din greseli vom invata alte lucruri ce ne vor conduce sa facem alte greseli. Am stat bine si m-am gandit. Ce as putea pierde daca voi sta de vorba cu el. Poate adevarul va iesi la iveala.

      Bat usor la usa, dar nu se aude nimic. Incerc usor clanta, usa era deschisa. Cand deschid mai bine usa, lumina lampii l-a dezvaluit pe K. stand rezemat de usa balconului uitandu-se in gol. In incapere se afla o masuta, pe ea aflandu-se o carte...sau...o agenda...era destul de groasa. Cred ca mi-a observat prezenta, deoarece a schitat un mic zambet, dar privirea continua sa fie spre altceva. Dupa un timp in care eu am stat rezemata de perete, nestiind ce sa ii spun, imi spune:

     -Stiam ca ai sa vii! Simteam asta si iti multumesc! Imi spune el fara sa ma priveasca.

     -Nu puteam sa nu vin...

       O tacere lunga.

      Nu stiam ce sa zic. In situatii ca acestea, singura cale care ma putea ajuta in a-mi exprima sentimentele era muzica.

 How can I forget your love

Am inceput sa cant incet, aproape in soapta...A tresarit...

How can I never see you again?

  La auzul celui de-al doilea vers s-a uitat la mine...

There’s a time and place

For one more sweet embrace

And is time, ooh

when it all, ooh

Went wrong

I guess you know by now

That we will meet again somehow

M-am oprit. Nu isi mai lua privirea de la mine. Plina de emotii, am continuat...

Oh baby

How can I begin again?

How can I try to love someone new?

Someone who isn’t you

How can our love be true?

When I’m not, ooh

I’m not over you

    Cum as putea sa tin eu la David, cand este evidenta iubirea mea fata de K. Il stiu de foarte mult timp si...

    Se indreapta spre mine cu pasi lenti, dar siguri. Imi ia mainile in ale lui si imi spune in soapta:

    -Astrid, mi-a lipsit ata de tare vocea ta de inger...ca atunci in tabara...

    -Cand am stiu ca eram fericiti...lipsiti de griji...

    -Da...

    -Te rog, spune-mi! De ce ai vrut sa pleci de langa mine fara sa imi spui macar, ci doar sa ma lasi   asa...

    -Iti voi povesti, din acest motiv te-am si chemat...te rog, ia un loc.

    O mica pauza a intervenit pentru a isi ordona cuvintele...

    -Primele luni de liceu au fost destul de stresante pentru mine...era greu sa ma impart intre invatat si tine. Mama a decis in locul meu...mi-a interzis sa mai vorbesc cu tine. A fost o cearta mare intre mine si ea, tata a incercat sa ne impace, dar a picat de partea mamei. Ei au spus ca relatia dintre noi este una trecatoare si ca ar trebui sa ma concentrez pe educatia mea. Ei isi doresc foarte mult sa studiez facultatea in Anglia. Pentru a rupe legatura dintre noi, ei m-au trimis timp de 3 luni in Los Angeles la matusa mea. Ulterior, cat timp am fost plecat, ai mei si-au schimbat domiciliul. Tot ei mi-au spus ca te-au vazut cu un baiat, banuiesc ca era David, si va facut poza pentru a imi demonstra ca tu deja m-ai uitat si ca nu a fost nimic serios intre noi. Atunci am crezut toate astea. Pentru a ma razbuna, m-am cuplat o luna cu Maria, cea pe care nu o suporti, acelasi sentiment il impartaseste si ea fata de tine. Dar nu a rezistat relatia, evident. Nu o mai puteam suporta. Mereu m-am gandit la tine. 

 A luat o mica pauza pentru a imi sterge lacrima ce mi se prelingea usor pe obraz . Tot ce imi povesteste el e asa trist pentru mine...

   -Cand te-am vazut in autocar, parca o noua speranta s-a deschis in mine. Dar cand te-am vazut ca tu ai pe altcineva, toate visele mi s-au spulberat. Astrid, daca ai venit in noaptea asta la mine, tu ma iubesti! Chiar daca ai prieten, nu inseamna ca il si ti la el.

       Buzele noastre s-au apropiat usor pana s-au strivit discret. A fost ca primul sarut din tabara. 

  Dar acum tocmai l-am tradat pe David. M-am dezlipit repede din bratele lui si m-am indreptat repede spre usa cu lacrimi in ochi, dar el m-a prins de incheietura mainii.

 -Te rog sa ma lasi in pace! NU este corect fata de David!

 -Dar ar trebui sa te mai gandesti si la sentimentele tale. Nu avem o viata atat de lunga pentru a o trai si pentru placerile altora! Tu nu ti la el, ci doar vrei sa arati asta mai ales in fata mea, pentru a umple un gol! Recunoaste, Astrid, eu ti-am creat un gol in suflet si incerci sa il umpli cu acel baiat! Dar niciodata nu vei reusi fara ajutorul meu!

    O lunga tacere a urmat, stand in bratele lui. Plansul m-a epuizat si simteam cum plutesc langa el. Cred ca am adormit.