Lacrimosa (Carte completa)

Decizie

In sfârsit scoala s-a terminat, vacanta a venit! Am revenit cu un nou capitol ce reprezinta o noua etapa a protagonistei noastre. Le multumesc tuturor celor care isi fac timp sa imi citeasca lucrarea. Incerc sa scriu o lucrare cat mai buna(sunt la prima mea carte, asa ca nu fiti duri. :)))). Daca aveti sugestii, pareri, nu ezitati sa le exprimati. Sunt deschisa inovarii. Cu acestea spuse, va urez o lectura placuta in continuare!

A doua zi urma sa fie...extraordinara. M-am trezit la 6 jumatate pentru a vedea rasaritul impreuna cu Claudia (este o traditie sa vedem rasaritul in fiecare excursie sau tabara, ne inspira). Stateam pe balcon, respiram aerul rece de munte austriac si cu un ceai cald in mâini. Ce poate fi mai frumos? Vorbeam cu Claudia lucruri banale, orice ne trecea prin cap.

-Astrid, bucuria pe care o simt imi aduce multa inspiratie. As vrea sa scriu acum o poezie...niste versuri...(se duce pana in camera pentru a isi lua carnetelul ei special si stiloul).

-Si eu am gasit o noua idee de cântec...

-E un cântec trist, vesel, cu tenta romantica...?

-Este un cântec...care reprezinta toate framantarile mele din prezent, dar si bucuriile vietii.

-Are legatura cu...K.?

-Cred ca ... da. E greu sa nu ma gândesc la el. Crede-ma, in sufletul lui este un baiat extraordinar si sensibil. Chiar daca acum afiseaza siguranta, aroganta...el este mai mult de atât. Eu am incredere in el...asta imi spune vocea din interior. Nu stiu din ce motiv a vrut sa iasa din viata mea, dar am de gand sa il intreb si sa il ascult. Destinul ne-a vrut iarasi impreuna. Imi amintesc...de clasa I...era un copil ata de inocent si de corect, de sincer. Asa este si acum dar nu vrea sa afiseze asta, pentru a nu fi luat drept fraier.

-Astrid...ti-am mai spus. Oamenii se schimba, societatea cruda in care traim schimba oamenii...copilul care a fost, nu mai este...a plecat... Eu iti spun parerea mea sincera si vreau sa iti deschid ochii!!! Esti oarba, Astrid! Esti prea buna la suflet si vrei sa scoti ce este mai bun din oameni, dar trebuie sa accepti ca nu poti mereu! Faci cum crezi, dar eu te-am atentionat. Il ai pe David langa tine, este o persoana extraordinara! El cu adevarat merita toata atentia si sprijinul tau! Dar tu nu vezi! Te rog un singur lucru...gândeste-te bine inainte sa iei o decizie. Ma refer in general, te atentionez! Si chiar daca vei avea momente de cadere, eu mereu te voi prinde de mâna si te voi ajuta sa te ridici, sa nu cazi in prapastie.

Am ramas cu privirea tintita spre cer... Lacrimi grele stateau sa cada pe obrajii rosii. Stiu ca are mare dreptate in tot ce a spus...dar nu pot sa accept asta. Ma uit la Claudia, schitand un mic zâmbet. Oare ce m-as face fara Claudia?

Dupa dusul de dimineata, m-am hitarat cu greu in ce sa ma imbrac, ca de obicei. Intr-un final, mi-am ales o rochie de culoare rosie stransa pe talie cu o jacheta de culoare crem si niste pantofi de aceasi culoare lacuiti. Bijuteriile erau alcatuite din perle. Si ultimul retus: parfumul.

Am coborat in sala de mese care avea pereti din geam cu vedere spre alpi. Micul nostru dejun perfect: nutella, cereale cu lapte si ceau sau cafea. Când am terminat de servit prima masa a zilei au venit si cei doi muschetari David si Calin.

In tot acest timp incepusem sa devin din ce in ce mai nelinistita si cred ca din caza faptului ca el inca nu a aparut. Oarecum incepusem sa ma ingrijorez, desi nu as avea motive. Mii de fluturasi imi creau o stare de discomfort... Am aflat ulterior ca el a coborât primul jos, ceea ce mi s-a parut ciudat pentru ca ca el nu este asa matinal.

In aceasta prima zi in Eugendorf am hotarat sa fie una linistita, relaxanta dupa drumul parcurs. Ne-am format grupuri de 5-6 persoane si fiecare si-a facut propriul program. Unii au preferat sa se plimbe oe langa cabana (ceea ce am facut ieri), altii sa stea pe iarba si sa cânte la chitara. Eu si Claudia cu David si Calin am decis sa mergem pana in orasul de jos sa il vizitam.

Când eram pe punctul de a parasi cabana, domnul K. isi exprima dorinta de a veni cu noi. Nu puteam sa nu spunem nu, asa ca toti cinci am inceput sa mergem pe jos, incet, sa decoperim care e drumul principal ce duce in jos. A fost foarte amuzant. La un moment data ne-am ratacit. Intr-un final ajungem in oras.

Am ramas placut impresionata de imaginea orasului. Este o asezare modesta, dar foarte aranjata si curata...cu flori multicolore la geamuri si balcoane. Stradute ce dadeau o nota de mister si mici buticuri. David mi- cumparat un breloc cu stema orasului, iar K. mi-a luat un semn de carte cu catelus(stie ca ii indragesc). I-am multumit prin a ii da un mic pupic pe obraz, fara sa vada David.

La sfarsitul zilei, dupa o gramada de poze si râsete, am servit câte o bautura intr-o cafenea. M-am scuzat ca vreau sa merg la baie. Coridorul spre toaleta era foarte lung luminat discret. In cineva ma prinde de umarbsi de mâna. Ma intorc speriata si am realizat ca este K. Simteam ca ma albesc toata la fata! Ce vrea?!?!

-Astrid, daca ma iubesti, te rog sa vi la ora 01:00 in noapte la mine in camera mea...312. Te rog din tot sufletul, trebuie sa vorbim. Sa iti explic multe lucruri. Te rog, chiar vei intelege. Te iubesc, Astrid. Si nici nu sti cât ma doare ca te esti cu altcineva. Nu il suport pe David!

A plecat fara sa ma lase sa raspund. Ma gândeam...sa ma duc...sa nu ma duc...sa imi ascult instinctele sau sfaturile intelepte ale Claudiei? Am fost pusa in multe situatii de acest gen, dar asta va fi destul de greu. Imi dau cu apa rece pe fata...ma uit in oglinda si imi spun : "Totul va fi bine, indiferent de ce vei decide, Astrid!". M-am intors la ceilalti fara sa afisez ce este in interiorul meu, desi era destul de greu.

Ne-am intors umpic obositi dupa o zi ca asta. Când am intrat in camera, mi-am lasat geanta si m-am dus pe balcon. Acesta era un semn catre Claudia ca vreau sa vorbesc cu ea. M-a vazut umpic nelinistita si ganditoare. I-am povestit ce mi-a spus K. azi si am rugat-o sa ma ajute. Dar ea deja mi-a spus parerea despre el in azi dimineata, nu avea cu ce sa ma mai ajute...

-Faci cum crezi. Eu ti-am spus punctul meu de vedere. Sta la latitudinea ta ce vrei sa faci. Tu iti iei propriile decizii, nu eu hotarasc pentru tine. Doar gândeste-te bine!

Era ora 21 :45...si mai aveam timp sa ma gândesc. Pana la miezul noptii baietii au stat in camera la noi, ne-am jucat adevar, provocare sau procent, am facut glume...a fost amuzant.

Odata cu plecarea lor, nelinistea mea s-a accentuat. Claudia a vrut sa doarma pentru ca era foarte obosita si a vrut sa ma lase doar pe mine si cu gândurile mele. Am stat pe balcon cu nelipsitul ceai de lamaie si fructe de padure in mâna, intr-o bluza foarte larga si lunga si cu papuceii pufosi cu ursuleti. Toate aceste elemente ma bine-dispuneau (pe cine nu ar bine-dispune!?).

Dragilor, ce credeti despre noul capitol? Ce credeti ca Astrid va alege??? Va face alegerea corecta? Care este aceea, dupa parerea voastra? Oare K. tine la Astrid??? Astept cu nerabdare opiniile voastre!