Capitolul 20

580 19 3
                                    

Trecusera cateva luni de la desparitirea mea de Taehyung, nu-mi doream sa se intample astfel si inca aveam remuscari. Inca nu eram sigura ca decizia de a ma muta inapoi cu Ha-eun acasa a fost cea corecta. Totusi cat timp am stat inchisa in casa si m-am gandit la ce s-a intamplat am realizat ca nu mai eram multumita de viata mea plictisitoare. Am dorit sa-mi dezvolt talentul, astfel in prezent sufrageria este un mic atelier de pictura... In coltul camerei inca mai sta poza cu fostul meu iubit, si trandafirul pe care mi l-a oferit acum ceva timp..
Ca in fiecare seara pictam si asteptam sa ajunga si Ha-eun acasa. O bataie usoara in usa imi intrerupe sirul gandurilor, deschid usa crezand ca este doar ametita de Ha-eun dar... in fata mea stateau 3 persoane pe caresincer nu ma asteptam sa le mai vad: Namjoon, J-hope si Jungkook. Se uitau uimiti la mine, eu inca nu stiam ce sa spun...
JH: N/T, ce mai faci?
RM: Putem intra..?
J-hope parea destul de fericit sa ne revedem, Namjoon insa era serios si parea ingrijorat de ceva...
N/T: Sigur..
Ii invit in sufragerie, le torn cate un pahar de vin in timp ce observ ca se uitau cu interes la cateva dintre lucrarile facute de mine.. Schitele lasate pe masa le atrage atentia lui Jungkook si a lui J-hope..
RM: Vad ca esti bine, esti mai fericita..
N/T: Oarecum.. V cum mai este?
S-a mirat vazand ca am intrebat de el, insa adevarul era ca inca il mai iubeam si-mi faceam griji pentru el...
RM: Spre surprinderea ta nu foarte bine, plecare ta l-a afectat foarte mult. Iar cat despre aceea fata..
Isi pleaca capul parca incercand sa-si gaseasca cuvintele...
JK: Nu da doi bani pe el, ii este dor de tine si il aud cand plange noaptea.. Isi doreste sa te aiba dinou langa el, dar nu are curajul sa le spuna parintilor sai ceea ce simte..
N/T: Nu inteleg..
RM: Este obligat de parintii sai.. Este genul de persoana care nu doreste sa-si dezamageasca parintii, deci ar face orice pentru ai multumi..
Aceste cuvinte imi frang inima, nu stiam daca sa-mi fie mila de el sau sa plang pentru faptul ca eu nu as conta atat de mult..
JH: A inceput sa bea forte mult, ocazional sa se drogheze..
N/T: Poftim? Si voi nu faceti nimic?
Ma durea sufletul sa stiu ca se distruge in halul asta, nici mie nu mi-a fost usor sa trec peste dar nu mi-am imaginat vreodata ca ar fi instare de asa ceva.. Aud usa de la intrare, asta insemnand ca a ajuns Ha-eun.. Intra in sufragerie de mana cu Jimin fiind oarecum surprinsi...
JM: Baieti..?
JK: Jimin?
Eu si RM ne uitam unul la celalalt ridicand din umeri oarecum confuzi...

𝗛𝗲𝗶, 𝗶𝗺𝗶 𝗽𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗽𝗲𝗿 𝗿𝗮𝘂 𝗰𝗮 𝗻𝘂 𝗮𝗺 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝘂𝘀 𝗰𝗮𝗽𝗶𝘁𝗼𝗹𝗲 𝗶𝗻 𝗮𝗰𝗲𝗮𝘀𝘁𝗮 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗶𝗻𝘀𝗮 𝗮𝗱𝗲𝘃𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗮 𝗮𝗺 𝗮𝘃𝘂𝘁 𝗼 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗼𝗮𝗱𝗮 𝗱𝗲𝘀𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗴𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗶 𝗮𝗺 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘀 𝘀𝗮 𝗳𝗮𝗰 𝗼 𝗽𝗮𝘂𝘇𝗮 𝗽𝗮𝗻𝗮 𝗶𝗺𝗶 𝗿𝗲𝘃𝗶𝗻... 𝗜𝗻 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗲𝗻𝘁 𝗹𝘂𝗰𝗿𝗲𝘇 𝗹𝗮 𝗶𝗱𝗲𝗲𝗮 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝗻𝗼𝗶 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗮𝘀 𝗱𝗼𝗿𝗶 𝘀𝗮 𝗶𝗻𝗰𝗲𝗽 𝘀𝗮 𝗼 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘂 𝗰𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗰𝘂𝗿𝗮𝗻𝗱, 𝗮𝗿 𝗳𝗶 𝘃𝗼𝗿𝗯𝗮 𝗱𝗲 7 𝗳𝗲𝘁𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗿𝗲𝘂𝘀𝗲𝘀𝗰 𝘀𝗮-𝗶 𝗿𝗮𝗽𝗲𝗮𝘀𝗰𝗮 𝗽𝗲 𝗕𝗧𝗦.. 𝗜𝗱𝗲𝗲𝗮 𝗺𝗶-𝗮 𝘃𝗲𝗻𝗶𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗺𝘂𝗹𝘁 𝗽𝗿𝗲𝗮 𝗮𝘂𝘇𝗶𝘁𝗮 𝗴𝗹𝘂𝗺𝗮 ,,𝗛𝗮𝗶 𝘀𝗮-𝗶 𝗿𝗮𝗽𝗶𝗺 𝗽𝗲 𝗕𝗧𝗦!". 𝗔𝘀𝘁𝗳𝗲𝗹 𝗽𝗼𝗮𝘁𝗲 𝘃𝗮 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗻𝗼𝘂𝗮 𝗽𝗼𝘃𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗰𝗲 𝘂𝗿𝗺𝗲𝗮𝘇𝗮 𝘀𝗮 𝗮𝗽𝗮𝗿𝗮, 𝗺𝗶-𝗮𝗿 𝗽𝗹𝗮𝗰𝗲𝗮 𝘀𝗮 𝗳𝗶𝗲 𝘀𝗶 𝗽𝗲 𝗴𝘂𝘀𝘁𝘂𝗹 𝘃𝗼𝘀𝘁𝗿𝘂 𝘀𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗿 𝗰𝗮 𝘃𝗮 𝗽𝗹𝗮𝗰𝗲 𝗰𝗲𝗲𝗮 𝗰𝗲 𝘀𝗰𝗿𝗶𝘂.. 𝗜𝗻𝗰𝗮 𝗼𝗱𝗮𝘁𝗮, 𝗶𝗺𝗶 𝗽𝗾𝗿𝗲 𝗿𝗮𝘂 𝗰𝗮 𝗽𝗵𝗻 𝗰𝗮𝗽𝗶𝘁𝗼𝗹𝗲 𝗮𝘁𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗿𝗮𝗿 𝘀𝗶 𝗮𝘀 𝘃𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗮 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂 𝘀𝗮 𝘀𝗲 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗲..💜✨

𝚂𝚊𝚗𝚐𝚎𝚕𝚎 𝚍𝚞𝚕𝚌𝚎 𝚊𝚕 𝚞𝚗𝚞𝚒 𝚟𝚊𝚖𝚙𝚒𝚛😈Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum