Capitolul 12

750 49 3
                                    

Perspectiva Lindei

Cand m-am trezit l-am vazut pe Derek cum dormea. M-am ridicat dar am simtit o durere la inima. Eu am cancer la inima, dar asta nu m-a oprit sa lupt pentru viata. Durerea era asa de puternica ca am cazut din picioare. Derek s-a trezit si m-a vazut cum cad. M-a ridicat repede si s-a uitat in ochii mei. Eu am pus capul in pamant dar el mi-a ridicat privirea.

- Nu este nevoie de asta. Ce ai patit? De ce ai cazut? ma intreaba ingrijorat.

- M-am impiedicat.

- Bine.. Hai sa mergem mai departe. imi zice si se duce sa imi ia ghiozdanul. Ma ia de mana si ne teleportam spre urmatoare locatie. Eram pe pamantul unei haite, puteam sa le simt mirosul. Un lup negru ca taciunele vine in fata mea si face o leverenta. S-a transformat in om si in fata mea a aparut un baiat inalt, cu parul megru si pielea alba. Era la fel de inalt ca Derek. Chiar era dragut. Derek a vazut cum ma uit la el si m-a tras langa el. E gelos.

- Eu sunt Alpha. Imi pare bine sa va primesc pe pamantul meu! Veniti dupa mine! ne zice. Vocea lui este dulce si suava. Am mers dupa el si ne-a dus in casa lui. Era draguta. Simpla, fara etaj. Ne-a invitat in sufragerie iar noi am refuzat politicos.

- Cat mai este de aici pana la locul unde aveti probleme cu iadul? intreb.

- Nu mult...va duc eu. spune si face o plecaiune. Intram in inima padurii. El unde este? Nu il mai vad. Ma uit la Derek care si el este tare ingrijorat. Mai mergem si Derek dispare de langa mine. Imi folosesc puterile sa il caut dar nimic. De ce nu merg puterile mele aici. Merg drept inainte si vad cum pe pamant sa lasa ceata.

- Lindaaa. aud o voce tare cunoscuta. Tata! Fug spre locul unde am auzit si vad o groapa mult mai mare ca prima. Cred ca avea diametrul de 40 m.

- Linda, ajuta-ne! aud vocea mamei. Ma indrept spre groapa si ma pregatesc sa sar dar o mana ma prinde.

- Tu esti nebuna! Este o capcana. aud vocea nervoasa a lui Derek. Nu l-am bagat in seama si am sarit. Am fost invaluita de o manta de intuneric. Mi-am activat puterile si am creat niste aripi de lumina care mi-au facut aterizarea mult mai lina. Am ajuns la o usa iar vocea mamei mele se auzea tot mai tare. Am deschis usa si ce am vazut m-a speriat. 1000 de diavoli gata de lupta. Cand m-au vazut au inceput sa atace. Ochii mei au devenit negrii iar eu mi-am marit aripile. A fost o capcana. Am inceput sa matur cu ele toti diavolii. Daca ii atingi cu lumina mor. Am fugit de acolo am inceput sa zbor. Vreau sa scap! Greutatea aripilor de lumina imi omora spatele. Cand am vazut marginea, cand eram asa aproape, cand puteam sa pun mana pe iarba moale am simtit cum puteriile imi cedeaza. Unde imi sunt aripile?

O fata deosebitaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum