~Salvatorul Meu~°Kim SeokJin° (Finalizată)

capitolul 5

Fugi de lângă acel club până considera ea ca e de ajuns. Ajunse undeva pe unde locuia ea. Pe acea strada se aflau câteva blocuri nu de multe etaje. Aceasta se duse între 2 blocuri. Se așeză jos strângâduși genunchii la piept.

EJ: De ce el? Nu putea să fie alt cineva?! De ce m-am îndrăgostit de el? Pun pariu că iubita sa mă va tachina de acum in colo. Mă urăsc! De ce tot timpul când sunt pe pasul de a muri cinve ama oprește?! De ce?!

După câteva minute bune ajunse acasă. Intra in casa unde se afla și mama sa. La ușa casei o aștepta MaRi. Era sprijinită de un perete cu mâinile în sân. Când intră EunJi pe ușa începu să o întrebe tot felul de întrebări

MR: Unde ai fost la ora asta? Ți-a permis cineva sa ieși din casă la ora asta târzie?! Eu cu tine vorbesc domnișoară, ai văzut cat e ceasul?!
EJ: Nu mai pune și tu sare le rană.

MaRi începu să bolmojeasca ceva, fata nu mai zise nimic și pleca la ea in camera. Se aruncă pe pat și primi un mesaj. Nici nu își deschise telefonul. Îl aruncă undeva pe pat unde numai ea știa unde. Se întinse în pat și își strânse pătură la piept începând sa plângă. Între timp ea tot primea mesaje neaintelegand de la cine sunt.

EJ: Pana acum nimeni nu mă caută și nu vroia să știe nimic de mine și acum deodată sa trezit poporul.

Își luă telefonul. Erau câteva mesaje de la Jin și restul de la o prietena de la care nu mai primise mesaj de mult timp.

Mesajul:

CJ: Hey, team văzut azi prin oraș. Ești bine? Erai cu un til înalt, eu iubitul tau? Ai trecut peste tot deja? Te vei reîntoarce la școală?
CJ: Poate ești supărată pe mine că îți scriu așa dintr-o dată dar iartă mă.

Nemaiputand sa ignore mesajele îi răspunse in napoi. Fiecare răspuns era aproape sec.

EJ: Cine ești?
CJ: Sunt eu, Chang Ji-woo. Colega ta de clasa. Mai uitat?
EJ: Nu, dar oameni că tine ar trebui sa uit.
CJ: Ce ai pățit EunJi? Nu erai așa.
EJ: Întradevăr, unii oameni se schimbă. Ce vrei de la mine?
CJ: Nimic. Doar am vrut dacă într-adevăr erai tu aia și dacă ai trecut peste tot ce a fost și te vei reîntoarce la școală.
EJ: Da, eu am fost aia. Nu am trecut peste nimic. Iar tipul acela nu este iubitul. Mai ai întrebari?
CJ: N-nu.
EJ: Bine. Acum lasă-mă în pace. Nu vreau sa vorbesc cu nimeni!!!!

Își deconecta telefonul complet astfel încât nimeni sa nu poată da de ea. Își puse pătură pe cap in cele din urmă adormind. Dimineața se scula fara că mama sa sa o deranjeze. Fără să vrea își aminti de toată scena ce se petrecuse aseară la acel club. Nu o cunoștea pe acea tipa dar i se părea că o mai văzuse undeva sau era doar un cumpărător de la magazinul mamei sale pe care îl mai văzuse. Își luă câțiva bani pe care îi avea strânși și ieși din casă. Se îndreptă către magazinul mamei sale. Se uită în băuturi sa se uite daca ea este cumva acolo. Când se asigura că nu este, intra. Se duse la frigider și își luă câteva sticle de Soju. Se duse la casa și îi trânti banii acolo.

Vnz(vânzător): Domnișoară, scuzatima dar nu putem vinde băuturi alcoolice minorilor sub 19 ani.
EJ: 1 la mana eu sunt fiica proprietarei acestui magazin așaca mii tot una. 2 la mâna, ia banii și vezi că sunt câțiva in plus. Sa nu scoți un cuvânt proprietarei că am fost aici. Daca voi vrea am sa mai vin și am sa mai iau. Și spune mulțumesc că măcar ți-am platit.

După asta pleca sa mi zică nimic. Cu cele 3-4 sticle la ea in brațe pleca acasă. Intra la ea in camera. Se sprijini de peretele de la fereastra și își deschise prima sticla. Începu să bea in speranța de uitat tot ce a fost în trecut. Din buzunar își scoase o lama mică și începu să își trăsese linii pe mana. Nu apasă absolut deloc. Din alt buzunar scoase câteva poze cu ea și câțiva prieteni. Alte poze unde era ea și tatăl ei. Luă albumul ce era lângă ea și scoase toate pozele unde era ea cu tatăl ei și mama sa fericiti, pozele cu ea și Jimin. Scoase cate una rupandule. Mai dădea cate un gât doua. Ajunse la o poza unde era ea și tatăl ei înainte de a muri.

EJ: Nici nu mai știu de ce le păstrez. Îmi provoca mai multa durere. Daca nenorocitul ăla de vânzător îi zice ceva mamei îl omor cu mana mea. (Râse) Și de ce mă rog mă tem? Nu are niciun sens. Oricum, cui ii pasa de mine.

Începu să își facă tăieturi puțin mai apăsate. Odată cu ele începu să râdă și să plângă în același timp.

EJ: Ce plăcut e! Nu simți nici o durere. Ar trebui sa fac asta mai des. (Spuse totul râzând și plângând în același timp)

Își scoase o bricheta din hanorac. Luă fiecare poza și se juca cu bricheta. Ba o aprindea, ba o stingea. Apropie bricheta de coltul pozei și o aprinse. Când era pe sfârșite deschise geamul și începu să arunce fiecare poza arzând jos. Ajunse la o poza cu ea și Jimin. Își luă lama in mână și începu să o plimbe pe fata tipului. Dintr-o dată înfipse lama in poza.

EJ: Imi doresc sa nu te fi cunoscut niciodată!!!

Îi dădu și ei foc. Începu să se probleme prin întreaga încăpere cu sticla de Soju in mână dând din când în când cate un gât. Luă de jos o poza cu ea și tatăl ei.

EJ: Pe asta o mai păstrez. Hm. Până jos sau stins. Noroc de ele.

Se așeză acolo unde stătea mai devreme. Adormise cu sticla lângă ea. In camera sa acum era dezordine foarte mare. Astăzi psihologul nu venea. Telefonul îi era oprit și nimeni nu putea sa de-a de ea. SeokJin ii trimise aseară câteva mesaje însă ea nu îi răspunse astfel începând sa o sune. La fel nu răspundea. Jin se tot gândea că poate ajunsese acasă și adormise așaca nu mai insista sa o sune sau ceva. După câteva ore bune se scula și EunJi. Observă că adormise pe podea cu acele sticle pe lângă ea. Observă că era un dezastru foarte mare la in camera însă nu îi prea păsa. Își bagă o mana în buzunarul de la hanorac și scoase poza pe care o lasă. Se uită la ea începând din nou să bea. Începură să îi curgă lacrimile. Într-un final se ridică de jos. Își strânse cat de cat camera și pleca până jos la bucătărie. Jos era mama sa.

MR: De ce mirosi a alcool?
EJ: Nu ar trebui sa te intereseze.
MR: Ba da. Sunt mama ta și am tot dreptul să mă intereseze ce face copilul meu.
EJ: Decand te mai socoti mama mea?! Daca nu îți place cum mă comport dute și fă-ți alt copil mai bun, mai Recunoscător și mai iubitor și normal. Ce ai zice că de acum sa stăm aici în casa dar fara sa te intereseze ce fac. Sa trăim că și cum am fi vecine. Nu te cunosc, nu mă cunoști. Așa ar fi mai bine.
MR: Încetează cu vorbele astea. Am un singur copil pe care îl iubesc și acela ești tu! Și cum ți-am mai spus sunt mama ta. Nu pot trai sub același acoperiș cu copilul meu și să nu mă intereseze ce face!
EJ: Nu te mai poți numi mama după tot ceea ce mi-ai făcut.

Un nou capitol.
Sper că va plăcut.
Scuzați greșelile gramaticale ☹️😔.
Ne vedem în următorul capitol.
Daca ați vrea sa comunica acesta e instagramul meu: @_just._.kpop_ .
Va pup 🥰😘❤️