Profesorul

PARTEA A DOUA (Iubirea creste)

Tamara

    Incerc cu greu sa imi deschid ochii deșii nu imi doresc asta. Imi caut telefonul prin patul răvășit si ma uit la ceas.

- La dracu!

Ma ridic grabita si merg la baie, am întârziat din nou la munca iar traficul din oras nu imi permite asta.
Cu viteza lumini ma spal pe dinti si fata, ma pieptăn si ma imbrac in graba cu ce apuc. Imi iau geanta si cheile si ies in fuga din casa .
Imi pun ochelarii de soare din mers si ma urc in masina plecând in graba. Lucrez la firma asta de doua luni, sunt secretara. Nu este visul meu dar salariul imi ajunge pentru un trai decent. Eram sigura ca aglomerația asta o sa ma omoare, intr-un final reusesc sa ajung in parcare si urc in graba scarile spre o noua zi de infern.

     Carlo

  -  Hai, strange-ti zdrențele si dispari.
  - Dar...
   -  Hai odata...hai...

    Ma ridic nervos din pat gol pușca si o prind pe fetișcana asta tupeista si o dau afara pe usa, ii strang hainele in graba si le arunc dupa ea pe hol.

    -Unde dracu sunt țigările alea...

    Imi aprin una in graba si trag cu tot sufletul din ea, ies pe balcon si privesc spre orașul agumerat fiecare alergând dintr-o parte in alta. Asa eram si eu cu un an in urma ....

In urma cu un an...

- Nu pot Carlo... nu pot sa mai stau in casa asta, sa vad toate locurile astea... totul imi aduce aminte de ea... de îngerașul meu...

-Nu face asta iubito, crezi ca pe mine nu ma doare, crezi ca eu nu sufar odata cu tine.... o sa trecem impreuna peste asta...

Incerc pentru a mia oara sa ma apropii de ea, sa o iau in brate si sa o liniștesc dar ma respinge, ma împinge si lucrul asta ma doare enorm...

- Vreau o pauza, vreau sa raman singura cu gandurile mele , te rog nu ma presa...

***

   Dispăruse , dispăruse din viata mea, din oras si poate si din țara, a fugit de mine, de trecut crezând ca asa ii e mai usor sa uite pierderea bebelușului noatru...

    Prezent
   Carlo

  Dupa ce fumez cateva țigări la rand intru in dus, ma spal si ma imbrac intr-un trening negru ai lejer.
Imi iau cheile de la masina si plec in centru pentru a bea o cafea amara si tare.
Viata mea a devenit un rahat, am renunțat sa mai fiu profesor, sa mai predau, poate ca si eu am fugit de locurile in care am cunoscut-o!
Uneori o visez, o strang in brate si o fac din nou a mea...dar dimineata cand vine si ma trezesc realizez cat de dor imi e de ea. Am încercat sa o cauta dar a avut grija sa dispară de tot. Poate ca are alta viata, un alt barbat, gandurile astea nu imi fac deloc bine, simt cu furia si gelozia creste numai gândindu-mă ca poate altul o are in locul meu.
Opresc masina in fata cafenelei si intru, ma duc direct la tipa din fata barului si ii cer o cafea.
    Imi scot telefonul si incep sa il butonez, din nou o caut pe toate rețelele, poate apare macar sa o mai vad, a trecut aproape un an de cand numai stiu nimic de ea. Am fost si la mama ei dar nimic.

      Tamara

    In sfarsit ziua asta infernala sa terminat, imi urasc munca, locul unde sunt si viata pe care o am. Intru in apartament si din nou Singurătatea se face prezenta. Imi arunc pantofi si geanta Si ma asez pe canapea.
Oare ce mai face?!
     Recunosc, imi e dor de el, cred ca  nu a trecut zi sa nu ma gandesc la el, nu l-am uitat si nu stiu daca o voi face vreodata. Cateodata regret ca am facut asta, stiu ca si el suferea la fel ca mine dar am fost egoista... doar la mine m-am gandit...
Imi iau laptopul si in deschid, il caut pe internet, vreau sa il vad. Poate acum are alta relație, poate ca e fericit...din cand in cand simt nevoia sa il vad, dorul de el creste....
Raman si il privesc in poze pentru cateva minute bune iar in minte imi vine ceva...imi deschid un cont fals, o alta identitate doar asa poate reusesc sa aflu cum e.
    In 10minute totul e gata, sunt Anna Witherspoon si am 30 de ani... ceva mai apropiat de el...ii dau cerere si astept.
    Intre timp intru la dus si imi bag o pizza la cuptor, o notificare se aude si stiu, tocmai a acceptat cererea. Ma grăbesc sa ajung la laptop si deja primul mesaj de la el ajunge.

,,-Buna, ne cunoaștem?!"

      Trag aer in piept si nu stiu daca e bine ce fac, dar decid sa ii raspund.

-,,Buna, nu ne cunoaștem dar
am putea sa o facem, sunt Anna, te-am vazut zilele trecute prin oras si am aflat intamplator cum te cheama, as putea spune ca avem cunostiinte comunte,,

Habar nu am ce sa ii scriu mai exact sau cum sa il intreb ce ma interessaza.

-,, Care sunt acele cunostiinte?''

      Inima incepe sa imi bata puternic si respiratia mea parca o ia razna, un sentiment de panica pare sa puna stapanire pe mine si devin din ce in ce mai nesigura pe ceea ce vreau sa fac.

-,, Tamara, iti suna cunoscut?! Am fost prietene bune''!