Știți acel moment când...ești trădat? Când ești săpat de către cei mai buni prieteni? Sau...mai bine sa zic ...foști prieteni. Păi ...asta simt eu acum. Cei mai buni prieteni m-au folosit... Război, iar eu am fost arma...sau mai degrabă, jucăria lor... In următoarele 24 de ore, ai mei mi-au promis altă viață. In 24 de ore voi deveni altă persoană. Pentru mai multe informații, deja altădată.
Bună. Ma numesc Park Byeol și sunt sora mai mica a lui Park Jimin. Am 20 de ani, in curând împlinesc 21. Eram genul prințesică frumușică, care dorea să prietenească cu toți și să fie fericita. ERAM. Acum sunt... frumoasă dar păcătoasă...daca pot spune așa. Nu mă interesează de nimeni și de nimic, Jimin fiind singurul în care am încredere, singurul pe care îl am aproape. Cu părinții vorbisem recent, însă ei nu sunt genul... psihologi, sa le spun așa.
Ziua mea e poimâine, ziua in care mi-au promis părinții că dorințele îmi vor deveni realitate. Aștept cu nerăbdare sa vina acea zi. M-am antrenat atât de mult ca sa ajung aici, am muncit zile și nopți, iar acum a venit momentul.
Aștept trenul spre Seoul deoarece în curând trebuie sa mă văd cu Jimin, acolo fiind și noua mea casă. Mi s-a spus că voi putea lucra la compania unde au debutat ei (13.06.2013), adică Big Hit.
Văd trenul venind, deci îmi iau lucrurile și pornesc spre "întâmpinare" , însă...de fiecare data trebuie sa fie ceva. Fac vreo 2 pași după care mă împiedic de un dobitoc ce s-a înșirat toată stația, facandu-ma sa scap bagajele, din acestea căzând aproape tot.
Byeol- Nu pot sa cred!!!
Ridic palma la el însă acesta mi-o tine deasupra capului.
Byeol- Dă-mi drumul, nemernicule!
?- Fii mai atentă data viitoare. *Spune uitându-se in telefon*
Ii zăresc bagajele, și, ce face diabolica de mine. Mă aplec pentru a îmi strânge lucrurile și pentru a ii descheia bagajul. Mă ridic cu mâinile ocupate și îi dau încet cu piciorul bagajului acelui tip, însă acesta îl prinde înainte de a cădea, încheindu-si-l.
?- Hai, urca repede că o să pierzi trenul.
Mă împingea din spate in timp ce venea și el din urma mea. Urc in tren și mă așez pe un loc. Tipul se așează langa mine, ugh! De nici 3 minute nu ne cunoaștem dar deja mă enervează! Tipul purta masca deci nu îi puteam vedea fața.
?- Cu ce ocazie pleci in Seoul?
Byeol- Nu te interesează!
?- Dar daca da? *Spune lasandu-si telefonul*
Byeol- Nici nu te cunosc! Dracu știe ce vrei de la mine!
Îmi pun căștile în urechi și continui să îl ignor, chiar daca acesta nu se mai anina de mine.
***
După un drum lung, ajung in sfârșit în Seoul, unde nici nu ies bine din gara că dau de Jimin.
Byeol- JIMMINNNIEEEEE!!!!
Jimin- Steluțăăă! Ce faci, draga mea? *Spune luandu-ma in brațe*
Byeol- Bine, tu?
Jimin- Bine.
Ne despărțim și îmbrățișare, după care îl observ pe Jimin facandu-i cu mâna unei persoane. Când mă întorc, văd că acea persoană este acel tip. Se știu? Oare de unde?
Jimin- Jungkook, prietene, ce mai faci? *Spune îmbrățișându-l*
Jungkook- Am venit înapoi în Seoul, din cate observi.
Jimin- Cum a fost vizita la părinți?
Jungkook- Frumos, as putea spune. Iar...fata, e iubita ta?
Jimin- Sora.
Jungkook- Ah! Jungkook, încântat!
Byeol- Park Byeol, și nu sunt chiar atât de încântată!
Jimin- In fine... Haideți la apartament, toți avem același drum. După care, Byeol, cred că o să stăm în același apartament.
Byeol- Ok.
