Internatul...(Luke Hemmings)

8. Petrecerea

Mai târziu, la Hope în cameră...

********************

Cu ce să mă îmbrac?

Nu am mai fost la vreo petrecere până acum.

Oare o să fie ca cele din filme?

Dacă da, abia aștept!

Deeeci, o să îmi pun un tricou albastru pe jumătate "tăiat" și blugii mei skinny. Le-am scos din dulap, și le-am aranjat pe pat.

" Ce părere ai? " intră neanunțată Caroline, învârtindu-se prin cameră, într-o rochie de bal roz deschis, care îi ajungea până la glezne, acoperită cu paiete și flori mov.

"Wow! Așa trebuie să mă îmbrac? Dacă da, nu am nimic de genul ăsta. " se pare că atunci când au spus că se relaxează, chiar nu glumeau. Va fi o petrecere/bal.

Tare!

" Îți împrumut eu. Știu rochia perfectă pentru tine."

***********************

Ajunse la Caroline în cameră, am dat peste zece rochii, așezate pe manechine speciale.

Ea îmi făcu semn spre una delicată, baby-blue, mai lungă în spate, și mai scurtă în față, cu decolteul din volănașe de dantelă.

Arăta....superb.

Delicat și superb.

*************************

"Acum că ești îmbrăcată, e timpul să îți aranjăm părul și apoi să îți punem puțin machiaj. "

" Nu!"

" Ce nu?"

"Nu mă machez. Dacă vrei să îmi pui ceva strident pe față, poți să îmi pui un ruj închis. Nimic mai mult."

" Ok....dar sunt sigură că ai arăta superb."

**********************

În drum spre sala în care se ține petrecrea...

"Aproape am ajuns... se ține în clasa cu numărul 124." îmi spune Roxi.

"Sigur arăt bine? Nu vreau să mă fac de râs. " spun eu, deși nu sunt mai puțin aranjată decât celelalte fete. Până și Roxi poartă o rochie verde-smarald, care merge perfect cu părul ei roșcat și cu ochii ei verzi.

Cu cât ne apropiem mai mult de clasă, cu atât încep să aud melodii lente și să simt miros de parfum.

Cât de sofisticat e totul!

Odată ce am intrat, mi-a fost înmânat un pahar cu un lichid verde înăuntru. Roxi mă informează râzând că e Rainbowexplosion, o băutură inventată de primii copii veniți la acest internat.

Am luat o gură și papilele mele gustative au început să danseze. Nu e de mirare că l-au numit ExploziaCurcubeului.

"Bună seara, Pisicuță! " aud în spatele meu și știu imediat cine este.

Luke.

" Bună seara!" îi răspund uimită de politețea cu care îmi vorbea.

"Îmi permiteți să vă fac un tur al sălii? " ma întreabă el, întinzându-mi o mână.

Nu pot să cred cât de elegant arăta. Costumul îi venea perfect și îi scotea ochii albaștrii în evidență.

"Desigur că da." Îi răspund zâmbind și îmi pun mâna într-a lui.

Am simțit mici fire de electricitate trecând prin mână atunci când ne-am atins.

"Arăți minunat." ma complimentează el.

În timp ce îmi prezenta unii din prietenii lui, îmi înmână un alt Rainbowexplosion și îmi zâmbi.

E ciudat că atunci când zâmbește mă pierd în ochii lui?

Stai!

Ce tot gândesc? Abia îl cunosc de o săptămână...deși....totuși....poate îmi cam place de el...

" Hope..." îl aud spunându-mi numele. Arată...emoționat? Nu...

"Vrei să...lasă. "

" Ce s-a întâmplat? Spune-mi! "

" Păi...eu...poate...că tu...vrei să dansezi cu mine? Dacă nu să știi că nu e nici o problemă...pot să plec dacă vrei..."

"Nu, nu, nu! Adică da! Adică nu vreau să pleci...

Nu pot să cred că m-a invitat la dans. Pe moment îmi simțeam maxilarul atârnând aproape de podea, de uimire.

*****************************

Hey!
Scuze că am publicat așa târziu. Nu prea mai am atâta timp liber, odată cu școala.
Dar asta nu mă va opri din scris!
O să public la 3 zile probabil.

****

Rochia din imagine este cea pe care o poartă Hope.

****

Nu uitați să comentați și să îmi lăsați sugestii!

Love u all!
- - Giulia