Internatul...(Luke Hemmings)

R

"Hope, te implor....nu ma parasi...."

~♥~♥~

Hope's POV:

Inainte sa plecam, ne-am decis sa mergem putin la mall. Ei bine, eu l-am convins pe Luke cu greu, dar pana la urma am fost amandoi de acord.

Ne luam cele doua ghiozdane si doua genti cu noi, predam cheia de la camera hotelului și plecam.

Ajunsi in mall, am dat de cea mai mare imbulzeala de oameni pe care am vazut-o vreodata. Nici nu ne puteam auzi vorbind.

Facandu-ne loc cu coatele prin multime, eu cu Luke mergem spre bai.

"Sigur vrei sa ramanem aici? " ma intreaba el frustrat, trecandu-si o mana prin par.

"Da! Am tot purtat aceleasi haine de aproape 2 luni si stiu ca am fost la curatatorie saptamana trecuta, dar nu mai rezist! Vreau haine noi!!"

"Dar nu vreau sa ne consumam banii pe haine, cand ne trebuie pentru cazari, transport si mancare!!"

"Doar un maiou si o pereche de pantaloni scurti. Te rog!!"

Luke se uita sovaitor la mine, dupa care cedeaza oftand.

"Bine. Da' nimic mai mult, okay?"

"Okay. Promit."

"Cat o sa dureze?"

"Nu stiu..."

"Vrei sa vin cu tine?"

"Dap."

"Of, fie..."

Luke's POV:

Iesim din bai si ne indreptam spre un magazin colorat, numit Sinsay. Prea colorat.

Hope se uita fericita la toate florile, imprimeurile si alte tampenii d'astea de fete.

Isi alege un maiou negru cu ceva scris cu bleu pe el si un altul turcoaz, plus doua perechi de blugi cu talie inalta.

"Lukey, copacel, ma duc da probez astea." ma anunta Hope glumind, ridicand hainele alese.

"Ok, te astept afara!"

~♥~♥~

Au trecut 20 de minute....unde este Hope???!?!

Inteleg ca e plin magazinul si ca nu a gasit o cabina sau un loc la casa usor, dar 20 de minute e prea mult!

Intre timp, in magazin...

Hope's POV:

In magazin incepe melodia mea si a lui Luke (Yellow-Coldplay) si ma opresc din mers pentru o secunda, ca sa inchid ochii si sa-mi amintesc toate momentele noastre de cand suntem impreuna...

Dintr-o data, simt cum cineva isi pune mana pe gura mea si ma trage cu putere intr-unul din colturile magazinului.

Eu nici n-am timp sa ripostez. Totul se intampla mult prea repede. Am fost luata pe nepregatite.

Cu cealalta mana, persoana care ma tinea ma intoarce si atunci...sunt surprinsa de cat de mult ma asteptam sa fie persoana respectiva.

Ghici cine era? Ethan.

Cu o mana inca oprindu-ma din tipat, imi face prosteste cu mana cealalta, ca un fel de salut, dupa care scoate din buzunarul de la pantaloni o seringa.

Ochii mi se maresc, inima incepe sa-mi bata foarte repede in piept, gata sa explodeze, mi se inmoaie picioarele si simt nevoia puternica sa plang si sa tip in acelasi timp.