Internatul...(Luke Hemmings)

7. Pisicuță

A doua zi......

************************

"Bună dimineața, Hope!" o aud pe Savanna zicând, dând buzna la mine în cameră. "Prima ta zi e pe cale să înceapă!!! ciripește vesel ea în timp ce dă perdelele deoparte, lăsând lumina puternică să intre in cameră.

" Ce faaaaaaaaaci!?!?!!!?!!! Nuuuuuuuuuuuu! Prea multă lumină...."gem eu.

Dar până să mă termin de plâns observ că nimeni nu mai e în cameră.

Mă dau jos din pat, deschid geamul și mă îmbrac cu un tricou albastru și o pereche de blugi turcoaz. Îmi pieptăn părul și îl prind sus într- o coadă.

Mă îndrept spre baia comună, sperând să nu dau peste cineva. Din fericire, am putut să mă pot aranja în liniște.

Când am ieșit din baie și m-am îndreptat spre sufrageria noastră, am găsit pe toată lumea stând la masă, vorbind.

" 'Neața pisicuță!" aud.

Ceeeeee?!?!?!!

Ttt...tocmai l-am auzit pe Luke spunându-mi "pisicuță" ??!!

"P..poftim? Tocmai mi-ai zis pisicuță? "

" Da. Doar tu ai fost cea care a purtat o pijama cu o pisică aseară. Nu?"

"Hope, el glumește de fel. " mă asigură Roxi.

****************

După ce am servit micul dejun ne-am îndreptat spre o clădire diferită, care era școala.

Din câte am înțeles, sunt in clasă cu prietenii mei. Sper să nu se întâmple nimic.

Când intru la prima oră împreună cu ceilalți, Luke s-a apucat să strige:

" Lume, lume! Atenție! Ea este Hope și va sta cu noi. Pisicuţa asta vrea să își facă mulți prieteni, deci sunteți liberi să vorbiți cu ea. Aveți 10 minute începând de-acum. Start!"

Ce tocmai s-a întâmplat?

Cred că noua mea poreclă va fi Pisicuţa.

Și nu pot să cred că tuturor le-a luat 10 min ca să mă cunoască. Oricine ar fi vrut să mă cunoască, a plecat imediat ce timpul s-a terminat.

Oare le e frică de Luke? 

********************

Orele au trecut foarte repede.

Pe la prânz, am ieșit în curte și ne-am îndreptat spre un foișor. Urma să ne continuăm jocul.

" Deci cine pe cine întreba? " se interesează Caroline.

"Hope pe mine" răspunde scurt Luke.

"Adevăr sau provocare? "

" Adevăr. "

" Hei!!!! Tu mă obligi pe mine să aleg provocare când până și tu alegi adevăr? " îl întreb supărată.

" Da. Vreau să văd de ce ești în stare."

"Bine. De ce mă strigi în felul cum mă strigi?"

" Cum te strig?"

" Pisicuță. .." răspund puțin rușinată.

"Ai vreo problemă cu felul cum te strig? "

" Da...păi...nu....nu știu. "

" Dacă nu te deranjează, de ce mai întrebi? "

Băiatul ăsta începe să mă calce pe nervi.

" Pentru că vreau să știu! " țip eu la el.

"Pentru că ai o pijama cu o pisică și că ai ochi de pisică! " țipă și el la mine.

E...el...tocmai m-a complimentat?

"Okaaaaay, Luke, e rândul tău. " spune Kimberly, fata serioasă de aseară. Cred că a observat și ea că toată atenția era înspre noi și a vrut să schimbe subiectul.

"Hope." Mă strigă el " Adevăr sau provocare? "

" Provocare "

Oare câte chestii teribile ar putea să mă pună să fac? Nu contează. Îi demonstrez că nu sunt așa de sfioasă cum par.

" Te provoc să vii la petrecerea de diseară."

" Ce petrecere?"

" Păi, în fiecare vineri dăm câte o petrecere, într-una din sălile de clasă."

"Profesorii știu despre asta? "

" Da. Ei au fost de acord să ne relaxăm vinerea. Tu oricum pari puțin cam rigidă. Deci vei venii. "

Cum de hotărăște el pentru mine? Dar trebuie să merg.

"Bine. Vin."

Atmosfera pare că nu mai e la fel de tensionată cum era înainte.

Deci asta fac acum. Petrec într-un internat. Foarte tare.

*****************************

Hey!!!!
Vă mulțumesc din suflet că îmi citiți cartea în continuare!
Tocmai am ajuns la 101 de vizualizări!!!
Nici nu știți cât înseamnă asta pentru mine!!!

Love u all!

Yours,
-- Giulia