Remeber us|| Draco Malfoy

Despărțirea doare

Narator

Mai era o săptămână până la Crăciun, iar Dumbledore voia să facă un anunț în această dimineață.

— Cu ocazia Trimagiciadei, de Crăciun vom organiza un bal. Balul Yulle. Nu uitați să vă găsiți parteneri.

— Un bal, se aude o voce feminină de lângă Pansy. Bănuiesc că vei merge cu Draco, nu? o întreabă aceasta pe prietena sa.

Era o fata cât de cât scundă, cu părul blond și niște ochelari.

— Normal că da, răspunde Pansy, uitându-se urât la Kaylie.

— Hey, Nott, îi atrage fata atenția lui Theo. Dacă nu ai parteneră la bal am putea merge împreună.

— Scuze, merg cu iubita mea, spune el iar blonda nu mai spune nimic.

Kaylie și Theo mergeau la prima lor oră, Apărarea Împotriva Magiei Negre. Cu siguranță că profesorul lor, Alastor Moody era nebun în toate punctele de vedere. Adică, ce profesor le predă unor copii de 14 ani Blestemele de Neiertat?

— Cine era fata de dimineață? întreabă Kaylie cu un strop de gelozie în glas.

— Paula Lightwood, răspunde băiatul, prietena lui Pansy.

— De unde o știi? continuă Kaylie interogatoriul.

— Ne știm de mici copii. Doar că ea s-a cam schimbat de când e în cercul lui Parkinson. Oricum, mamele noastre era foarte bune prietene. Ne-au crescut împreună.

— Oh, păi, bine atunci, spune Kaylie absentă.

Nu putea să își scoată din minte ora lui Snape. Faptul că mai nou îl consideră pe Malfoy atractiv. Ce ar putea fi la el atractiv, se gândi ea.

—Ma poți ajuta în pauză la tema de la istoria magiei? Ești cel mai bun din an.

— Sigur că da, spune el și deschide ușa de la sala de clasă.

Cei doi intră în clasă înaintea profesorului. Kaylie se așează lângă Hermione, iar Theo lângă Harry. La jumătatea orei, Theo primește un bilețele, pe care Kaylie nu îl observă.

După oră în turnul astronomic. Te voi aștepta acolo.

Theo se uită în jur, încercând să afle de la cine e biletul. Nimeni nu părea "suspect". La finalul orei încearcă să iasă mai repede pentru a afla de ce și cine a fost chemat.

— Unde te grăbești așa? îl întreabă Kaylie când îl vede lângă ușă.

— Am ceva de făcut, ne vedem la următoarea oră, spune el și îi dă un sărut după care pleacă.

— Super, sigur, mă voi descurca și singură, mulțumesc de ajutor, spuse fata, fără ca Theo să o mai audă.

— Ai nevoie de ajutor Holt?

Theodore Nott

Mă îndrept spre turnul astronomic, unde spune biletul să fiu. Nu știu la ce mă gândeam că voi găsi acolo, sau pe cine, dar cu siguranță m-a luat prin surprindere.

— Ai venit, se aude o voce de fată

— Paula? întreb eu nedumerit către fată. De ce voiai să ne întâlnim?

— Păi ăsta era singurul mod în care puteam vorbi cu tine, spune ea încet. Ne cunoaștem de o viață, iar acum, de când cu Kaylie, sunt invizibilă pentru tine.

— Nu e adevărat, doar că eu nu sunt de acord cu cercul tău de prieteni. Malfoy e insuportabil și Pansy destul de nesimțită.

— Da, dar sunt prietenii mei. De exemplu, nici mie nu îmi plac ai tăi. Îl vreau doar pe Theodore Nott înapoi în viața mea.

— Ca prieten? o întreb eu.

— Ca prieten, spune fata și îi dă lui Theo o îmbrățișare.

Kaylie Holt

Următoarea oră era cea de Istoria Magiei. Tema mea era completă. Nu datorita lui Theo, dar era. În clasă, eram deja așezată în bancă, când Theo intră în sala de clasă împreună cu Paula.

— Bună Holt, mă salută Theo, iar eu nu îl bag în seamă. Totul bine iubito?

Rămân focusată pe ce preda profesorul. La finalul orei ne înapoiază temele, dându-le tuturor un punct.

Eu ies și merg către salonul comun al celor de la Slytherin. Theo vine în pas alert după mine. Salonul era plin de elevi de diferite vârste.

— Holt, ce dracu lui ai? mă întreabă el nervos.

— Să știi că m-am descurcat foarte bine la tema la care mi-ai promis ca mă ajuți, dar nu ai mai putut deoarece, ce sa vezi, aveai ceva foarte important de făcut. Dacă ea e mai importantă decât mine, la naiba Theo, rămâi cu ea.

— Haide Holt, am greșit, dar....

— Theo, fără scuze. Poate amândoi am greșit, spun eu fiind gata să îi zic tot adevărul.

— La ce te referi? mă întreabă el, în timp ce toată lumea ne sorbea din priviri.

— La ora lui Snape. Amortenia. Mai era ceva. Ceva care știu sigur că nu e legat de tine.

Theo se uita la mine dezamăgit. Eu eram ușurată că i-am spus adevărul. Doar că... nu mă ajută la nimic.

— Am înțeles, spune el cu jumătate de gură. Kaylie, fiecare este defect în felul său, doar ca împreună cred că ne e și mai rău.

— Theo, îmi pare atât de rău. Nu îți închipui ce simt eu acum, spun cu lacrimi în ochi, părăsind salonul și încercând să găsesc un loc întunecat și mic, unde să mă pot cufunda.