Remeber us|| Draco Malfoy

Balul Yulle

La 20:00 Draco o aștepta pe Kaylie jos, aceasta întârziind. Fata coboară la 20:05, spre mulțumirea lui Malfoy. Se uită la ea neștiind ce să mai zică.

— Ă, frumoasă rochie, spune el evitând privirea lui Kaylie, care se amuza pe seama lui.

Kaylie era îmbrăcată într-o rochie lungă și neagră cu bretele, puțin decolteu și crăpată în părți. Avea niște sandale cu toc și parul desprins și buclat.

— Mersi, spune ea uitându-se în jur după Theo și Paula.

Probabil erau deja jos, se gândi fata, așa că iese pe holuri, îndreptându-se spre Sala Mare. În locul a celor patru mese mari erau mai multe mese rotunde și micuțe.

Theo o vede pe Kaylie și îi face semn către masa la care stătea cu Paula. Aceasta purta o rochie ai scurtă, de culoare albastră ce sclipea în toată încăperea.

— Holt, ce faci, ți-ai găsit partener? îl întreabă acesta pe prietena lui.

— Păi... cam așa ceva...

— Ce faci Nott, întreabă Draco din spatele lui Kaylie, punându-și o mână pe la spatele fetei. Noi mergem să dansăm.

Kaylie se uita la Theo care nu fusese niciodată mai confuz de atât. Nu apucă să explice că Draco o trage de mâna până în mijlocul sălii, unde lume începuse să danseze.

Hermione dansa cu Krum, spre nemulțumirea lui lui Ron. Harry stătea la masă cu prietenul lui, uitându-se ca doi oameni în vârstă la cei care se distrau cu adevărat.

Nici Harry nu era prea fericit. Cedric o invitase înaintea lui pe Cho la bal, iar Ginny era încă supărată pentru a fi partenera lui. Ron părea să îl gi iertat.

Draco își pune mâinile în jurul taliei lui Kaylie, iar aceasta în jurul gâtului.

— Ce e mirosul ăsta? întreabă Draco.

— Parfumul meu de magnolie, spune Kaylie încercând să evite privirea băiatului.

— Magnolie?! spune Draco absent.

La 00:00 toată lumea era în salonul casei lor. Draco voia să o ducă pe Kaylie până în dormitor pentru a se asigura că nu ajunge prin alte părți, dar aceasta se așează pe canapea. Probabil era beată. Fred și George s-au ocupat de bautură, bautură care fusese băgată pe ascuns.

— Haide, e târziu, spune el și încearcă să o ia pe Kaylie în brațe.

— Nu, nu și nu. Lasă-mă. Vreau doar să stau și să uit seara asta, spune ea în timp ce își freca tâmplele de durere.

— A da? Și de ce mă rog? Eu chiar credeam că ne-am simțit bine, spune el încercând să provoace o discuție.

— Nu Malfoy, pentru ca ghici ce. Eu nu sunt Pansy și nu voi fi niciodată. Eu nu sunt genul ăla de fată care să fie topită după cunoscutul Draco Malfoy.

— Aha, mai spune, îi zece acesta așezându-se lângă ea. 

— Dacă pare că sunt fraieră, ei bine nu sunt. Îi cunosc pe cei ca tine. Vor doar să se dea mari pentru că pot avea orice fată vor, iar unele sunt chiar naive.

— Văd că nu ai pierdut simțul de "trebuie să mă iau de Malfoy și orice face sau zice", spune Draco și amândoi încep să râdă.

— Nu și nici nu îl voi pierde, spune Kaylie, iar apoi își lasă capul pe spate încercând să se relaxeze.

Era o discuție plăcută, cu Malfoy. Asta era partea ciudată. Dar Kaylie prefera să nu caute motive. Capul ei bubuia de durere.

— Pot să te întreb ceva? sparge acesta liniștea.

— Mhm, aprobă Kaylie pe jumătate adormită, pe jumătate beată.

— Ai vrea... să bei poate un ceai cu mine? Zilele astea? spune el timid, Kaylie trezindu-se parcă din tranșă.

— Te-ai lovit la cap? Sau...poate ai febră... spune Kaylie, care după puțin timp își da seama ca băiatul era serios.

— Nu mai....contează.

— Ceai de lămâie. Doar dacă este vorba despre ceai de lămâie, spune fata, gândindu-se că poate va și uita.

— Sigur. Ceai de...lămâie, spune Draco, după care face o pauză și continuă. Haide. La somn.

— Uf, chiar trebuie? Adică, Pansy încă nu doarme și nu vreau să dau ochii cu ea.

— Atunci, hai în a mea, spune el cu o mică urma de speranță.

— Nu forța nota Malfoy,spune eu și plec către dormitorul fetelor.

Draco Malfoy

Nu știu ce se întâmpla cu mine. Erau foarte multe coincidențe, iar cu siguranță ora lui Snape nu ne ajutase pe nici unul prea mult. Voiam să știu de ce se despărțise de Nott. Voiam sa știu exact ce simt pentru ea. Azi am avut un moment de slăbiciune. Un moment în care nu îmi puteam lua ochii de la ea.

Știu. Nu este genul meu. Eu nu sunt așa... Nu îmi plac dulcegăriile sau altele de genul ăsta, dar ea avea ceva care mă făcea să vreau să fiu mai bun.

Te-ai îndrăgostit Draco. Nu ai ce comenta. Te-ai îndrăgostit de o fată la care abia te puteai uita, abia puteai să îi pronunți numele.

Heiiii!!! Bun, deci, de acum în colo apare Draco așa cum ar trebui să apară. Cum vi se pare acest capitol? Aștept părerile voastre