Dark Love II[✔︎]

Capitolul 7

         

          — Taehyung ți-a spus, nu?

Murmură Jungkook vrând să se întoarcă cu fața spre băiat, dar acesta împinse mai mult pistolul în ceafa sa, scoțând de la el un mic gemat de durere.

Yoongi zâmbi în colțul gurii, el în mintea sa, deja ucigându l pe Jungkook.

             — Nu te fute pe tine grija. În acest moment mă duci la EunMi sau îți zbor creieri.

             — Nu ai putea să mă omori. Doar nu i-ai lăsa copilul iubitei tale fără tată.

Nervos de spusele băiatului, îi dăduse cu mânerul pistolul în cap, Jungkook căzând la podea.

              — Am prea mulți draci așa că nu Vreau să mi descarc pe tine așa. O sa ma asigur că vei suferi, că vrei regreta fiecare secundă trăită.

Îl trase pe băiat după el în casa, lăsându l în mijlocul sufrageriei cu Taehyung, care privirea spre Jungkook înghițind ușor în sec.

Nici nu voia să știe ce avea să facă Yoongi cu el. Dacă mai avea și îl omorâ puțin pentru făptui ca ascunsese unde era EunMi..la Jungkook..ar..nici nu vroia să se gândească..

                — Unde e?

                — Este sus..camera din capătul ho-

Yoongi imediat cum Auzi unde se afla fata începuse să urce rapid scările destinația sa, fiind camera din capătul scărilor.

Abia așteapta să o vadă pe fata, să o stânga la pieptul lui după atâta timp, să-i sărute buzele moi, să-i inhaleze parfumul dulce..

Îi era atât de dor de aceste momente..

Inima mai că îi sarea din piept când ajunse în fața uși, simțind cum mii de călduri îl apucă, mâinile fiindu-i transpirate.

Cu mâna tremurânda, apasă ușor pe clanța ușii, pășind cu ce mai multă grijă în camera, unde, văzu în mijlocul ei un pat.

În pat, era o pătură ce era destul de umflata semn că sub ea se afla un..trup.

                — E-EunMi..

Îi șopti Yoongi numele fetei, în ochii lui fiind lacrimi.

Se apropie de pat, luând pătura care defapt sub ea nu era EunMi..ci niște perne.

                — C-Ce? E-EunMi!!

Strigă băiatul disperat numele fetei, luând pernele și aducându le prin camera. Nu putea fi păcălit..nu putea să mai stea o secundă fără EunMi. Ar înebuni de-a binelea dacă nu ar stânge o din nou la pieptul său.

               — N-Nu! Nu se poate, nu, nu, nu!! EunMi a mea trebuie să fie aici!

Țipă din toți plămâni lacrimile căzând pe chipul său fără încetare.

Nu mai putea rezista fără ea..

Se lasă în genunchi in fața patului, luând așternuturile patului străgându le stras în mâini.

Era parfumul ei.

Fusese acolo, a fost în acest pat cu siguranță.

                 — Te voi găsi iubito cu Orice preț. Jeon va plăti pentru-

Graiul parcă îi pierise când simți două mâini ce se așezaseră pe umerii lui. Două mâini, ce făceau ca pielea lui să se cutremure chiar dacă avea haine.

Mâinile se strecurară ușor, ajungând pe chipul său, ștergându i lacrimile cu degetele sale mari.

Imediat, își așeză mâinile peste cele după chipul său, luându le începând să le sărute pe unde apuca.

Erau, mâinile după care tânjea atât de mult să le simtă atingerile.

                   — Appa..

Imediat se ridică de jos când auzi vocea caldă a fetei, luând o în brațe străgând o strâns la pieptul său.

Lacrimi de fericire se scurgeau de această dată pe chipul băiatului, fata începând și ea sa plângă când într-adevăr.. Yoongi venise după ea.

                    — A-Appa.

Șopti EunMi, mâinile ei fiind pe pieptul băiatului, străgând ușor hanoracul, ea de-abia având putere să stea în picioare..

                     — Iubirea mea, mi-a fost atât de dor de tine, de-abia așteptam să te găsesc și să te strâng în brațele mele. Niciodată nu îți voi mai da drumul.

Șopti Yoongi, începând mai apoi să sărute fata pe unde apuca.

EunMi zâmbind ușor când o ploaie de pupicuri era pe chipul său acum, de la bărbatul ce îl iubea, de această dată.

                      — Y-Yah, Yoongi-

                      — Shh, nu spune nimic. Te voi scoate din casa asta blestemată. Vom trăi din nou împreună, toți trei.

                       — Y-Yoongi.. E-Eu-

                       — Mi-ai lipsit atât de mult..

Îi luă chipul fetei în palme, mai apoi își lipise buzele de ale ei, vrând cu atâta ardoare să le simtă din nou gustul după atâta timp..

Câteva lacrimi se scurseseră pe obraji fetei răspunzându i ușor la sărut băiatului, care nu ezista din al adânci tot mai mult.

Era ca și cum, ar fi trăit fără drogul de care era dependent, iar acum..îl avea din nou. Se bucură din nou de el.

EunMi ar mai fi vrut să continue sărutul, dar imediat se despărți când simți că din nou vă vomita ducându se rapid spre baie.

Yoongi imediat se duse după fata îngrijorat, văzând o cum mai avea puțin și își vomita organele.

Se așeză rapid lângă ea, luându i părul după chip și mângâind o pe spate.

                  — Yah..iubito..ce ai?

Începuse să plângă ușor când auzi întrebarea lui Yoongi, ștergându se la gura mai apoi ghemuindu se la pieptul său.

                   — T-Te rog, iartă mă..am fost prea slabă în fața lui. Nu m-am putut o-opune..

                     — EunMi, iubire ce spui Acolo? Nu mă mai speria..

                      — S-Sunt însărcinată.. Yoongi..îi port copilul lui Jungkook în acest moment!

Spuse fata printre suspinele de plâns, Yoongi mângâind o pe spate, zâmbind ușor.

Prostuțo.. știam deja