Doar tu și cu mine

Capitolul 4

⚠️ATENȚIE⚠️

⚠️CONȚINE VIOLENȚĂ⚠️

Pov. Jimin

"----STAI CE?!" spun si mă uit la Yoongi apoi la Hoseok, apoi iar la Yoongi "îl placi pe Hoseok?"
Mă uit puțin la Jungkook si observ că și el este puțin șocat, dar imediat după începe să râdă de cei doi.

Yoongi încearcă să stea cu o expresie cât se poate de normală pe față în timp ce Hoseok prinde o nuanță rozalie în obraji
Era mult zgomot în cantina, cu atât mai bine pentru noi deoarece Jungkook nu se mai oprea din râs.

"C-ce e așa amuzant?..." spune Hoseok timid, eu încă uitandu-mă la Yoongi
Băiatul își îndreaptă privirea spre Hoseok, celalalt făcând contact vizual cu acesta
"Hoseok" spune yoongi "Nu te plac"
In acel moment Jungkook se opreste brusc din criza de râs și se uita la hobi.
Cuvintele sunau ca un ecou în capul  băiatului, își mută privirea în jos, încă în tăcere.Yoongi se lipește de el si își duce mâna în jurul taliei lui
"Dar nici nu te displac" șoptește în urechea băiatului

*între timp în mintea lui Hoseok* BITCH WHAT DID HE SAY 911 PLEASE 911

SKIP TIME CA PRIN MINUNE

Pov.???

Programul se terminase iar cei doi baieti, Jimin si Jungkook, se îndreptau spre casă. A fost o zi obositoare pentru amândoi. Cat despre Hoseok si Yoongi...sa spunem ca sunt la începutul unei "relatii".
Jungkook ajunge acasă, Jimin își continuă drumul si decide să-și sune mama.

*convorbire telefonică*

M: Jimin?Ce faci?Ai ajuns?
J: încă nu...mai am putin si ajung, te-am deranjat?
M: Nu pui, sunt încă în pauza, s-a întâmplat ceva?
J: nu
M: esti supărat?
J: *da* nu mama
M: Bine, ai mâncarea pregătită.Nu uita să mănânci!
J: Ok...paa
M: te iubesc

*convorbire telefonică încheiată*

Jimin ajunge și intra în casă, își dă încălțămintea jos apoi își observă tatăl pe canapea cu câteva sticle goale de soju pe masă.
"T-tata, am ajuns.." spune jimin și încearca să nu pară speriat în timp ce își pune ghizodanul mai bine pe umăr
"Pffft thârfă proasta, iar ai vhenit?ai venit sa ma enervezi, nu?Cine ti-a dat voie să vii la ora asta, fix cand eu am treaba?M-am săturat de tine" spune ridicandu-se de pe canapea lăsând sticla jos si se îndreaptă spre băiat ce în acel moment era mai speriat ca niciodata. Se dă câțiva pași mai în spate, uitându-se speriat în ochii tatălui său
"n-n-nu" rostește cu glas încet
Tatal lui nu spune nimic, continuă să se uite in ochii fiului său mergând spre el.
Jimin se lipește de perete cu lacrimi în ochi. Tatăl lui reușește să-i dea o palmă și să-l apuce de par, urland din toți plamanii la ființa din fața lui ce acum plângea si suspina, cerandu-i iertare

Nu era prima dată.

Bărbatul îl tranteste jos și începe să dea puternic cu picioarele în băiat încă tipand la el
"t-t-tata t-te..te rog" spune băiatul printre suspine încercând să se apere într-un fel. "t-te r-rog" începe să plângă puternic asta enervandu-l și mai tare
Il ridică și îl prinde de gât "tarfo, uită-te la tine" spune și strânge cu putere, asta făcându-l pe Jimin sa tuseasca
Mai avea oare putere?Mai putea suporta toate astea?Chiar era nevoie sa trăiască în casă cu un asemenea om?Tatăl lui, tatăl care i-a dat viață, acum îl lovește cu toată puterea sperând să moară cat mai repede. Nu se oprește niciun moment, în toată casa se aud doar plânsetele micului băiat, ce acum era iar pe jos cu buza spartă si picioarele la piept
Într-un final se oprește, dar de data asta îl apuca de bluza si îl dă afară pe ușă rostind niste cuvinte pe care doar el le putea înțelege

Era iar singur.

  Asa ca a plecat la unicul lui prieten, dar aude cum ușa de la casa lui kook se deschide, și pe ea iese băiatul plângând.

     Hey. Sper sa va placa acest capitol. Apropo, aceasta carte este scrisa de mine și prietena mea. Muncim mult la ea, chiar sper sa va placa. Scuze pentru eventualele greșeli gramaticale sau de exprimare.