Capitolul 1
Astazi este ziua cea mare. Viitorul meu se va schimba in functie de decizile lor. Sper si voi spera ca totul sa fie bine. Atatea sentimente imi invaluie corpul si mintea. Ahh cum sa le descriu: teama, sperante, frica. ” Totul o sa fie bine, noi avem incredere in tine” vorbele mamei si ale tatalui se deruleaza in minte ca o melodie placuta si pe care simti mereu nevoia sa o asculti in diferite momente. Ei bine acum era momentul perfect sa ascult acea”melodie”.
- Alina esti gata? Vocea um pic ragusita a mamei ma trezeste din mica mea visare.
Imi ridic capul incet si vad chipul plin de ingrijorare al mamei care ma priveste cu ochii plini de speranta.
- Micuta mea pasarica, totul va fi bine!
- Mamaaaa!!! am 17 ani pentru numele lui Dumnezeu nu mai am 5 ani ca sa imi mai zici asa!
Mama a inceput sa chicoteasca si ma mangaie pe cap ciufulindu-mi umpic parul care statea ca o capita de fan in devenire.
- Stiu iubita mea ca ai crescut. Un oftat puternic din partea mamei se auzi.
- Tata a venit?
- M-a sunat si a zis ca o sa intarzie um pic... sti u, traficu. A pus accent pe ultimu cuvant si si-a dat ochii ei caprui peste cap.
- Sper sa ajunga la timp.
- Si eu.
- Mama... mi-e teama.
- Fetita mea totu va fi bine sa stii, indiferent de rezultatul pe care il vei obtine! Spune mama cu incredere si cu zambetul ei frumos pe buze.
- Multumesc. Am pupat-o pe obraji ei reci.
- Ahh fetita mea. Succes!
- Voi avea nevoie...
Mama a chicotit umpic la replica mea.
- Haide imbraca-te nu prea mai ai mult timp.
- Bine.
Am luat rochita de pe umeras si am pus-o pe mine. Dupa care mi-am prins parul intr-un coc neglijent.
- Bun sunt gata! Am inspirat si expirat de vro 3-4 ori pentru a scapa de emotile astea afurisite.
Am privit cu teama multimea care statea pe scaune si astepta ca eu sa patinez. Mana mamei imi mangaie spatele in semn de incurajare. Imi iau inima-n dinti si pornesc cu un zambet increzator pe buze.
Melodia Céline Dion - It's All Coming Back To Me Now a inceput sa cante si speranta din sufletul meu a inceput odata cu melodia. Mirosul proaspat al gheti imi ura un”bun venit!”
Pe ritmul melodiei am inceput sa fac piruiete dupa piruiete, sarituri dupa sarituri. Tin ochii inchisi pentru a savura senzatia placuta de adrenalina. Sangele simteam cum se incalzeste, bataile inimii se intensificau. Zambeam incontinu, ma lasam purtata de ritmul melodiei. Simt cum lumea e a mea, cum o stapanesc! Aud aplauze cand maresc viteza si ma las purtata de dorinta. Intr-un cuvant de PASIUNEA DE A PATINA. Am deschis ochii si am privit multimea care ma urmarea secunda de secunda, pas cu pas. Cu camerele de filmat spre mine. Nu,nu trebuia sa deschizi ochii de ce ai facut-o? Vocea interioara ma ceta si simteam incetul cu incetul cum zambetul de pe buze ma parasea. Mai am o ultima piruieta de facut pana se termina melodia. Una, una singura!
Picioarele incepea sa patineze aiurea, nu se mai sincronizau. Simteam cum tensiunea ma acapara tot mai mult. Mi-am luat viteza si am incercat sa fac o pirieta. M-am incurcat in pasi si am facut o plonjare de toata frumusetea pe gheata tare si rece.
Din munltime auzeam vag ”aaa”, ” mai avea asa putin”.
Lacrimile au inceput sa mi se formeze si cazand abudent. Mam ridicat de pe jos si in viteza am inceput sa patinez spre cabina.
Odata cu acea piruieta s-au spulberat si visurile mele!
P.O.V.
Lidia
Am deschis usa si o vad pe Alina plangand in hohote.
- Alina puiule. Niciun raspuns doar sa uitat cu ochii rosiatici si inlacrimati la mine.
- Mama... nu am reusit. Mi-sa inmuiat inima sa-mi vad copilu cu cat regret imi vorbea.
- Nui nimica, nu se termina lumea aici!
- Nu, lumea nu se termina aici dar dorinta mea de a patina se termina aici. Urasccc patineleee! A trantit usa dupa ea si ma lasat cu ochii in soare.
- Alinaaa vin-o inapoi copilee! Tonul meu era aspru dar degeaba ea deja a plecat .
O mana m-a batut usor pe umar. Am tresarit si mam uitat cu asprime in acei ochi albastri pe care ii stiam de aproape o viata.
- Vai draga presupun ca acum esti liber nu? Vocea imi este ironica si nu vreau sa schimb nimic in legatura cu aceasta situatie.
- Lidia, iarta-ma!
- Bogdan mam saturat de atatea miciuni. Pur si simplu mam saturat, nu intelegi?
- Imi cer scuze!
Acum chiar ca am luat foc, lui nu ii pasa de fetita noastra, de noi.
- Iti ceri scuze, pe dracu mam saturat . Mam ridicat de pe scaunul pe care stateam de cand a plecat Alina si mam postat in fata lui cu mainile in sold. Ochi mei ii cercetau ochii lui. Privirea mi-a alunecat pe camasa bej pe care o purta. Ochi incep sa imi lacrimeze cum e posibil sa imi faca asa ceva?
- Cum ai putut, cum ai putut sa imi faci asa ceva?
Bogdan se uita mirat la mine gen cu o privire ” femeia asta e nebuna”.
- Pleaca din fata ochilor mei pana nu iti dau cu ceva in cap.
- Iubita ce sa intamplat?
- Bogdann ai ruj pe camasa! Am inceput sa plang si sa suspin, simt cum mainile imi tremura din ce in ce mai tare.
Mi-am luat paltonu visiniu din cuier si am plecat fara niciun raspuns fara nicio replica din partea lui. Absolut nimic!
