A Mea 2

Slăbiciunea trecutului

Alina pov.
Eu: Thomas! Ce tot nu intelegi?! E custodie comună! Are și el dreptul la Lucas. Vrea să și vadă baiatul, să și petreacă timpul cu el. Nu îl învinovățesc pentru asta. Aici eu sunt de vină pentru ca eu i am rapit momentele astea. Până la urmă e tatăl lui. Înțelege asta
Thomas: Înțeleg. Dar ce nu pot înțelege e de când ești tu de partea lui?!
Eu: Nu sunt de partea lui! Dar ce vei să fac?! Să ma lupt cu morile de vânt singura? Vrei să ajungem iar la tribunal și cine știe, poate va câștiga de data asta custodia permanentă. Chiar asta vrei?!
Thomas: Nu, bineînțeles ca nu.
Zice și vine spre mine si ma ia în brațe, punandu si capul în scobitura gâtului meu.
Thomas: Sunt doar gelos. Acum vrea să petreacă timpul cu Lucas, maine vrea să fie tot mai aproape de tine, si apoi?! Vrea să treceti amândoi pe numele lui.
Eu: Calmează te. Nu se va întâmpla asta. Am stat aproape toată ziua aici în living certându ne pe aceeași discuție.
Thomas: Stiu. Dar esti tu sigură? Chiar esti sigura ca nu exista nici cea mai mica șansă ca voi doi să va impacati?
Eu: Thomas...
Dar nu apuc să răspuns căci soneria ușii se aude si decid să ma îndrept spre ea pentru a o deschide. De îndată ce fac acest lucru îl observ pe Evans în pragul ușii.
Eu: Buna si tie Evans
Nick: La fel de frumoasa ca de fiecare data Smith
Zambesc ușor si ma dau din usa pentru a intra. Iar din momentul în care intra începe un război tăcut între Evans si Thomas. Cei doi se sageteaza din priviri si imi dau seama că aceste săgeți ale lor sunt pline de venin.
Eu: Ma duc sa l aduc pe Lucas. Va rog sa nu va omorâți băieți
Nick: Încercăm Smith
Thomas: Atâta timp cât el va fi cuminte promit că voi fi si eu cuminte
Nick: Tu ar trebui să fii primul cuminte
Thomas: Ce tot vorbesti Evans?! Tu esti intrusul aici
Nick: De fapt, nu sunt eu, ci tu. Lucas w copilul meu. Smith e mama copilului meu. Tu ce calitate ai aici?!
Thomas: Iubitul mamei copilului tău
Eu: Băieți! Am zis să nu va omorâți
Nick: Încă nu facem asta Smith. Încă nu
Zice si da să ma pupe dar ma feresc ușor si ajunge să ma pupe pe cap.
Eu: Ar fi mai bine să l aduc pe Lucas
Zic si ma îndrept spre camera unde îl vad pe Lucas jucându se liniștit.
Îl iau în brațe si ies din camera cu el.
Imediat ce îl zărește, Evans vine spre noi si parcă ma roagă din priviri daca îl poate lua în brațe.
Dau afirmativ din cap si îl ia cu grijă din brațele mele. Îl ia cu atâta grijă încât îi e frica să nu îl scape cumva.
Îl strânge mai bine la pieptul sau si îi simte mirosul.
Cine ar fi crezut că voi apuca ziua în care să îl vad pe Lucas în brațele tatălui său natural?! Si când am zis ca seamănă cu el, am zis bine. Sunt ca două picături de apă.
Nick: Iti multumesc Smith
Eu: Pentru?
Nick: Pentru ca mi ai dat ocazia de a imi ține baiatul în brațe. Iti multumesc pentru comoara asta de băiat.
Eu: Imi pare rau pentru tot ce a fost până acum
Nick: Nu ti cere scuze. Ai avut motive să faci ce ai facut. Eu îmi cer scuze pentru toate reacțiile mele.
Zicând toate astea se apropie si mai mult de mine până când ne mai desparte doar câțiva centimetri.
Nick: O să fac să ma ierti. Noi trebuie să fim împreună din nou. Noi avem o familie. Noi suntem o familie.
Eu: Evans...te rog. Nu întrece măsura
Nick: Ai dreptate.
Zice si se retrage ușor de lângă mine mergând înapoi în living.
Când ma intorc si eu îl vad pe Thomas plecând.
Eu: Ămm..pleci undeva?
Thomas: Am niște treburi iubito. Ma intorc repede. Stii bine ca nu te las prea mult cu ăsta aici.
Eu: Stii bine ca rămân doar pentru Lucas
Thomas: Stiu
Nick: Stii foarte bine ca puteai să mi l lasi pe Lucas cu mine în apartament.
Eu: Care a fost înțelegerea noastră Evans?
Nick: Daca vreau sa stau cu Lucas sa vin aici. Pentru ca nu vrei să afle lumea
Eu: Exact. Si țin să ti precizez ca ai fost de acord cu asta
Nick: Si încă sunt
Eu: Atunci unde i problema?!
Nick: Nicăieri. Nu i nicio problemă
Eu: Bine
Ma intorc spre Thomas si îl văd cum e gata să plece.
Thomas: Ma intorc repede. Promit
Zice si imi oferă un sărut scurt pe buze
Thomas: Te iubesc
Eu: Si eu te iubesc Thomas Moore
****
Îl aud pe Lucas plângând si fug de îndată spre el.
Eu: Evans te am lăsat 5 minute cu el si deja îl aud cum plânge! Ce i ai facut?!
Nick: Nimic jur! Îl tineam în brațe si a început să plângă. Am încercat de toate. Tocmai ce am încălzit si lapte
Eu: Evans! Tu esti bătut în cap?! Are 3 luni, încă îl alaptez! Zi mi te rog că nu i ai dat lapte
Nick: Nu. Nu am apucat
Eu: Ce bine. Da l încoace
Îl iau de îndată pe Lucas din brațele lui si când ma așez pe scaun imi alaptez baiatul ce se linisteste imediat.
Nick: Esti divină Smith!
Eu: Mi s a mai spus
Nick: Chiar și de modestie?!
Eu: Chiar și de aia
Nick: Mi a fost dor de tine Smith
Eu: Se vede ce dor ți a fost de mine Evans. La cum te ai comportat
Nick: Imi cer scuze. Dar chiar mi a fost dor de tine Smith
Eu: Greu de crezut Evans
Nici bine nu termin de zis asta căci Evans face ce nu credeam ca va face. Ma sărută. În momentul în care ma musca de buza îi răspund la sărutul pe care îl adâncește. Rămânem așa minute bune până când lipsa de oxigen se resimte.
Nick: Mi a fost atât de dor de asta Smith
Se apropie de mine și imi șoptește la ureche "chiar și de modul în care te rusinezi datorită mie", iar acest fapt ma face și mai tare să ma înroșesc.
Eu: Ai rămas la fel Evans. Evans la fel
Nick: Te iubesc Smith. Și acest lucru nu se va schimba prea curând
Eu: Prea curând, bine zis
Dar o zic mai mult în șoaptă, pentru mine. Dar din nefericire o aude și pe asta.
Ma sărută încă odată dar scurt și imi zice mai apoi:
Nick: Niciodată nu voi înceta să te iubesc Smith
După cele spuse îl vad îndreptandu se spre ușa.
Eu: Deja pleci?
Nick: Da. Iti vine iubițelul și sigur nu vrei iar scandal
Eu: Aici sunt de acord cu tine Evans
Nick: Ne mai vedem Smith
Zice și imi face cu mana din mers, ca mai apoi să părăsească casa, lăsându ma singură.