De la capăt

1.2K 39 0
                                    

Alina pov.
-Esti tu sigură de asta? Chiar vrei sa te întorci?
O aud de la celălalt capăt al apelului pe Jess, care ma intreaba același lucru de zeci de mii de ori, doar azi.
-Da tu Jess. Da. Vin înapoi acasă. Adică venim. Venim acasă
Îi zic făcând referire la Lucas, făcând referire la faptul că acum nu sunt singura. Acum sunt mamă si acum tot ce conteaza e doar Lucas.
-Esti sigura ca vrei sa il aduci și pe Lucas?
-Doar nu îl voi lasa aici cu nu stiu ce bona. Normal ca îl i au și pe Lucas
-Pai și dacă dai de Evans? Dacă te vede cu Lucas? Ce o sa zică? Ce o sa faci?
-Nu o sa dau de el. Vin la nunta voastra și plec. Nu voi da de el
-Nu fi asa sigură. E Evans, îl stii prea bine
-O sa fie bine.
-Pai și dacă vei da de el? Ce vei face?
-Asta e. Nu va stii ca Lucas e baiatul lui
-Pai și nu crezi ca merită să știe totuși?
-Da, dar eu am meritat să ma însele? Am meritat prin tot ce am trecut? Am meritat sa nasc de una singura? Daca chiar i ar fi pasat ma cauta. Doar e Evans. Face si pe dracu pentru ce vrea. Asa ca daca chiar ma voia inapoi, daca chiar voia sa mai stie ceva de mine ma cauta el insusi. NU apela la tine de fiecare data cand era beat. Daca chiar ma iubea era langa mine cand nasteam!
-Nu stia ca esti gravida! Chiar tu i ai ascuns asta!
-Putea sa afle daca chiar isi dorea!
-De ce nu i ai zis?
-Stii bine ca aveam de gand. Inainte sa aflu de adulterul lui!
-Dar totusi puteai sa i spui de copil
-Si sa traiesc cu el numai cu gandul ca sta pentru copil?
-Stii bine cat te iubeste!
-Cat m a iubit! Pana m a inselat
-Nici macar nu l ai lasat sa ti de a explicatii
-Nu am nevoie de explicatiile lui!
-Atunci nu te mai plange! Stii ceva, daca chiar nu vrei sa l mai vezi, poti sa nici numai vi aici. Ramai acolo unde esti
-Si sa ma invinovatesti pentru tot restul vietii ca propria ta sora nu a venit la nunta ta ?
-Asa cum nu ai venit nici la inmormantarea tatei? Nu ti a pasat deloc de moarta tatei!
-Asa cum nu i a pasat nici lui de mine in toata viata lui. I a pasat de firma lui, atat !
-Nu aveai de unde sa stii asta
-Asa cum nu avea nici el sa stie cat am indurat eu si cat am iubit? Nu i a pasat deloc!
-Si vrei sa l pedepsesti pe Evans acum? Nu uita ca acum e si el tata
-Nu. L as pedepsi si pe Lucas si nu vreau asta
-Atunci?
-Evans nu stie de Lucas si asa va ramane
-Nu dar totuși e tatăl lui până la urmă
-Da, dar nu uita ce se va intampla dupa ce va afla
-Nu fi asa sigura
-Ba da dacă ar afla mi l ar lua cu prima ocazie și nu l aș mai vedea deloc pe Lucas
-Ai și tu dreptatea ta
-Stiu. Hai ca vorbim. Trebuie să l alaptez pe Lucas
-Si sa stii ca vorbeam serios cand am zis ca poti sa numai vi. Decat sa mi scoti ochii dupa, doar pentru ca poate vei da de Evans, mai bine nu veni
Si cu asta imi inchide telefonul in nas.
Am cam meritat o pe asta, sincer.
Îl i au pe Lucas în brațe și îl hrănesc. Iar în timp ce îl hrănesc, mintea mi fuge la tot, absolut toate, atât cele trecute cat si cele prezente, pe care le trăiesc din cauza orgoliului meu.
Da, ma doare ca naiba să ma aflu aici, de una singură. Ma doare ca tata a murit, până la urmă, era tata. Oricât de ne implicat era față de mine, totuși era tatăl meu. Și nu pentru ce mi a făcut, nu pentru indiferența lui față de mine, nu am mers la înmormântarea lui. Ci din cauza fricii. Frica de a da de trecut. Frica de a l revedea și de a pierde ceea ce am azi. Frica de slăbiciune, de vicii și de dorințe ascunse.
Frica m a oprit atâta timp și din cauza ei sunt unde ma aflu azi și cum ma aflu. De una singură, hranindu mi copilul, în timp ce tatăl său doar în acte e cu vreo tarfa, iar tatăl adevărat nici nu stie de existența propriului său fiu. Sunt o mamă data dracului și copilăroasă.
A trecut fix un an de la toate alea. Un an de când frica mi a condus atât conștiința, cât și viata.
Dar sunt conștientă ca toate astea, toată această frica, mi a protejat copilul până acum și l a lăsat lângă mine atâta timp.
Frica mai mare de a nu da de trecut e cea de a nu mi pierde copilul.
Deși nu mi a fost aici atâta timp, nu a venit nici la naștere, totuși mi e sora. Dacă eu nu am putut fi fericită, măcar ea să fie, si să nu învețe din greșelile mele. Măcar ea să o duce bine. Măcar ea sa și aibă sora alături. Asa ca va trebui să ma intorc.
Decisă, ma ridic din fotoliul pe care am stat până acum și ma îndrept spre camera unde îl las pe Lucas în patutul lui, în timp ce pregătesc rapid bagajele, atât ale mele cât și ale lui Lucas.
Imediat ce sunt gata bagajele, scriu rapid o scrisoare lui Thomas, prin care îi explic cu lux de amănunte aceasta plecare a noastra, și îl pregătesc și pe Lucas.
Următoarea zi..
Trezită în zori, ma pregătesc rapid și în timp ce pregătesc geanta lui Lucas, chem rapid un taxi.
Îl schimb ușor pe Lucas fără a l trezi.
De îndată ce suntem gata plecam spre aeroport, cu destinația New York.

Ne întoarcem acasă.

A Mea 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum