1

271 20 6
                                    

San:Se pare ca asta a fost...
Kuma:Un război pierdut...
Jungkook:Nu e un război pierdut, ci doar o luptă.
Suga:Războiul adevărat abia a început.
RM:Au dreptate...

Jungkook:Ăsta e un război al iubiri pe care îl vom câștiga.
Suga:Îl vei câștiga, eu l-am pierdut în momentul în care am pierdut-o pe N/T.

Jin:Deci acesta este...
Rosé:Începutul unei noi povești.
Jimin:Și a unui nou război.
Emily:La care vom participa toți.
Jungkook:Dar va fi câștigat de mine....

☆DUPĂ O LUNĂ☆
•POV AUTOR•

A trecut o lună, o lună de când N/T s-a sinucis ,și câteva zile decând corpul ei a fost găsit...

Niciunul nu a avut curajul să se ducă să-l vadă, se simțeau prea vinovati...Au luat legătura cu doctori ,aceștia spunându-le că este prea mutilat pentru a mai recunoaște ceva , dar hainele și telefonul alături de inelul de la Suga și lănțișorul primit de la Jungkook erau dovezi prea clare...

Copii au rămas marcați, imaginea cu mama lor sărind de pe pod, rămându-le imprimată în minte...De când s-a întâmplat nenorocirea, tristețea și amarul au dat peste casă...

Niciunul nu mai avea curajul să iasă din casă , dar azi trebuia...Astăzi era înmormântarea lui N/T...
Cu toți erau gata... Jin ,Kuma ,Lay și RM au plecat după trupul neînsuflețit, alături de câteva rude...

Ceilalți au rămas acasă , pentru a avea grijă de copii... Kris și Sana când au aflat ce s-a întâmplat ,a fost un șoc prea mare pentru Sana ,astfel ajungând de urgență la spital  unde a născut prematur, dar fetița este sănătoasă tun.

Au coborât cu toți pe scări, fiind îmbrăcați în negru ,cu toți având lacrimi în ochi și inima îndurerată.

Yanna:Appa...Mama e fericită, nu?

Spune în timp ce Jungkook coboară cu ea în brațe...

Jungkook:Yanna...Dacă noi suntem fericiți...Atunci și mami va fi.

Spune și o sărută părintește pe frunte...

Yooni:Tata ,nu mai plânge.
Yanna:Nici tu appa. Nu vrem ca eomma să fie tristă.

Spun gemeni și sterg lacrimile de pe fața lui Suga și Jungkook.

Tae:Haideți...Trebuie să mergem...

Spune cu o voce tristă și înceată...Faptul că prietena lui cea mai bună nu mai este, la afectat enorm...Nu mai este acel Taehyung care zâmbea și radia de fericire ,purtându-se ca un copilaș...Pierderea aceasta la făcut să ia lucrurile mai în serios, lăsând glumele și copilăriile la o parte și să se preocupe mai bine de familia și firma lui...Nu numai el s-a schimbat ,ci fiecare...De la cei fericiți, glumeți și mereu cu zâmbetul pe buze, au ajuns să fie total opusul...

Mereu încearcau să uite de toate, măcar o clipă, dar nu reușeau...Când erau cu cei mici ,probleme dispăreau și redeveneau ei cei vechi ,dar asta nu pentru mult timp...

Au ieșit rând pe rând din casă ,închizând ușa cu cheia ,în urma lor...

S-au urcat în mașini și au pornit în a o duce pe ultimul drum pe prietena ,verișoara, cumnata, iubita, soția și mama lor...

☆DUPĂ 30 MINUTE☆

Tocmai ce au ajuns... I-au văzut pe cei patru băieți, cum stăteau alături de încă câțiva oameni, lângă un sicriu alb...Un sicriu alb și curat ,în el stând persoana lor iubita...

S-au apropiat ușor de ei...Cei mici începând să lacrimeze ușor când au văzut cum arăta persoana din sicriu...

Au început să meargă la pas spre locul unde va avea somnul cel de veci...

După ceva timp de mers ,s-au oprit...

S-au apropiat de sicriu, uitându-se pentru ultima oară la ea...

Jin:O...O să n-ne lipsești...

Jennie:Î-Îmi pare r-rău că nu ți-am putut f-fi alături...
Tae:O să n-ne fie dor d-de tine...
Rosé:Nu ai p-putut să mai lupți...S-să putem f-fi cu toți o f-familie mare...Ce o să îi s-spun eu n-nepoțelului tău? Hă?...Ce o s-să-i spun eu v-viitorului meu c-copil? Unde o s-să-i spun c-că ești? S-sau c-copiilor tăi?

Spun cu ochii în lacrimi și inima îndurerată...

Lay:Ai promis că o să reușim...Că o să câștigăm...Că vei avea grijă...De ce nu ți-ai respectat promisiunea?

Spune simțind cum lacrimile vor să cadă...

Lu:N-Nu am apucat să t-te c-cunosc prea bine, dar a-am putut s-să te cunosc destul c-cât s-să știu că e-ești o persoană m-minunată...

Spune și îl strânge strâns în brațe pe Jin ,acesta ținând-o și pe Jisoo, care nu mai avea nicio putere ,deoarece a plâns toată luna, la fel și Emily ,care era ținută de către Jimin și Kuma...

Suga:Îmi p-pare rău pentru t-tot ce a-am făcut...N-Nu te pot î-învinovăți pentru faptul c-că mi-ai ascuns că s-sunt tată...Sunt un o-om groaznic...N-Nu inteleg c-cum de ai putut s-să mă i-iubești după tot ce ț-țiam făcut...

Spune cu greu din cauza suspinelor și lacrimilor ce nu încetau să cadă..

Jungkook:Când mi-ai s-spus că nu mă meriți și mie îmi trebuie c-cineva mai bun ca tine...Ei bine...T-Tu meritai pe cineva mai m-mai bun ca m-mine...N-Nu am putut s-să am grijă de tine și s-să te am mereu l-lângă mine...Nu mi-am putut ține j-jurământul de a te avea c-ca soție și mama c-copiilor nostri...D-dar cel puțin îi voi a-avea alături pe copii t-tăi... Ți-am jurat că dacă n-nu vei f-fi a mea ,eu n-nu voi avea pe n-nimeni, deoarece nimeni n-nu-ți poate lua locul...Și îți promit că m-mereu voi avea grijă de c-copii tăi ș-și asta o să f-fac...Îți promit...

Spune cu ochii în lacrimi și inima făcută bucățele...

Yonni:Eomma...Îmi pare r-rău că te s-supăram mereu...Dar îți p-promit că nu-i v-voi supăra pe appa sau t-tata...
Yanna:P-Promitem că vom f-fi cuminți...S-Sper că vei f-fi fericită a-acolo sus...

Spun cu ochii în lacrimi și îi strâng pe Jungkook și Suga ,strâns în brațe...

Yanna&Yonni&Jungkook&Suga:Te iubim!

Spun în momentul în care sicriul este acoperit...

Au stat până ce s-a terminat...Familia și prietenii au plecat acasă, nevenindu-le nici acum să creadă că ființa lor iubită nu mai este...

Au rămas doar ei...Dar au plecat după ceva vreme ,deoarece vremea a început să se înrăutățească...

Erau în mașini, se îndreaptau spre casă, dar pe drum a început să plouă...Ploua atât de tare încât ziceai că și cerul plânge o dată cu ei...

Au ajuns acasă și au intrat imediat nedorind să se ude...

Odată intrați, s-au dus în camere unde s-au schimbat și s-au pus pe pat ,privind în lacrimi geamul unde picăturile de ploaie ce ajungeau pe el...

Jungkook era în camera unde dormea ea...Stătea pe pat ,având în brațe un pulover de al ei ,plângând și regretând amarnic ziua in care a plecat în America...

Suga se afla pe balcon...Era ud leoarcă, dar asta nu la oprit din a sta acolo pentru a se descarca și limpezindu-și gândurile...
Strângea strâns în brațe o poză cu ea zâmbind...Se blestema singur pe el și ziua în care a început toate prostiile ce au îndepărtat-o de el...Se întreba dacă nu-și extindea afacerea și nu o lua pe arătură, poate ea încă mai era acum în brațele lui ,stând îmbrățișați și privind pe geam alături de copii lor,  cum plouă ușor...

Odată cu pierderea ei ,totul s-a distrus...Nimic nu mai este cum era inainte...

SCUZAȚI EVENTUALELE GREȘELI

Aștept părerea voastră în comentarii

𝑰𝒏 𝑾𝒂𝒓~ 𝑳𝒐𝒗𝒆 𝑰𝒔 𝑷𝒂𝒊𝒏²  PAUZĂUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum