Perfect Chemistry //\\//\\ Michael Clifford

Capitolul 17

Dedicatie pentru Alexxa5Hemmings
Cititi nota autorului de la sfarsit :)

"Camelia ... ce vrea idiotul asta ?" intreaba enervat . Am inghitit in sec. Nu stiam daca ar fi bine sa-i spun. Asa ca am decis sa mint. Din nou.

" Nimic. Vorbeste ce nu trebuie . " i-am raspuns dandu-ma jos de pe pat.

" Stiu ca minti ." a spus nemiscandu-se din locul in care era.

" Vrea sa ne certam Michael ... si reuseste !" tip catre el. Acesta se da jos din pat si se indreapta spre mine prinzandu-ma brutal de mana .

" Nu ma enerva Camelia !" spune printre dinti.

" Michael ma doare ."

El doar se uita insistent la mine.

"Bine iti spun , dar da-mi drumul la mana ." In cele din urma , mi-a dat drumul astepta sa ii spun ceea ce vroia Louis .

" Eu ...e-eu"

" Tu ..."

" Eu sunt persoana de care aveti nevoie ." spun si imi pun fata in palme.

" Ce ?" intreaba uimit.

"Eu sunt acel medicament de care aveti nevoie !"

"Nu..nu ... nu se poate !" repeta disperat. In acel moment i-am vazut o licarire in ochi. Avea acea privire bolnava . Aceeasi privire pe care am vazut-o si la Louis.

" Michael...Ce se intampla ?" intreb cu vocea scazuta .

"Trebuie sa pleci !"spune prinzandu-mi umerii si zgaltaindu-ma.

"Ce? De ce?"

"Nu esti in siguranta!" vocea incepea sa-i tremure. Ii era frica. Puteam vedea asta in ochii lui.
"Nu! Nu am sa plec nicaieri Michael! Ai nevoie de mine ... Voi toti aveti nevoie de mine !"
"Nu...Nu intelegi... Ai idee de ce o sa iti faca superiorii nostri daca afla ? O sa fi torturata Camelia! Nu ai idee in ce te bagi !" incepu sa tipe.
"Nu voi pleca nicaieri Michael! Tu mori, iar eu stiind ca pot face ceva sa plec ? Nicigand."
"Fie. Tu stii ce faci" a spus si a iesit pe geam.

Era furios. Dar nu aveam de gand sa plec.
Am decis sa-i trimit un mesaj lui Louis. El sigur ma va duce unde trebuie ca sa le salvez viata, chiar daca asta ar insemna sa salvez si viata lui Louis.

Sper ca esti fericit acum!
Ne vedem la cafeneaua de langa scoala"

Mi-am luat geaca pe mine si am iesit din casa. Tata se pare ca a plecat fara sa-mi spuna nimic. Ciudat.

Ma indreptam cu pasi repezi spre cafenea.Ma simteam urmarita, dar nu era nimeni in spatele meu.

Cand am intrat in cafenea el era deja acolo. M-a vazut. I-a aparut instantaneu un ranjet malefic pe fata.
M-am asezat pe scaunul din fata lui.

"Dupa expresia ta nu a reationat prea bine iubitul tau." spuse el.
"Taci din gura si asculta-ma!" i-am spus pe un ton hotarat si raspicat.
"Uu , papusa ia atitudine."
"Du-ma la superiorul tau. Vreau sa ajut."
"Nu cred ca stii despre ce vorbesti." spuse , de data asta era serios.
"Ba da, stiu. Nu il pot pierde pe Michael."
Acesta a oftat nervos. Dar a acceptat.
Ne-am urcat in masina lui dupa care a bagat cheile in contact si a derapat in josul soselei cu viteza, inainte de asta s-a asigurat ca a inchis usile astfel incat sa nu se deschida. In acel moment am inceput sa ma tem.
"Esti asa naiva, Camelia." a spus razand. Avea din nou acea privire bolnava si intunecata.
"Ce vrei sa spui?" am intrebat speriata.
"Tii minte razboiul?"
"Da." i-am raspuns ezitand.
"Sunt doua tabere scumpte. Dintr-una fac parte eu , iar din cealalta scumpul tau Michael si prietenii lui prosti." a spus ranjind."Tu de ce crezi ca se lupta taberele intre ele ? Pentru pace ? Pff ." continua razand la final.
"Pentru dominatie, prostuto. Pentru a domina Londra. Asta vrem noi. Si ce crezi ca vrem sa facem cu adversari?" intreaba asteptand un raspuns . Insa am stat tacuta, nescotand un sunet.
"Sa-i omoram si sa le luam puterea."
Oh Doamne ! Ce am facut?
"Deci din cate ti-ai dat seama nu avem aceeasi superiori. Eu lucrez pentru Morgan , iar Michael si restul pentru Tyler."
Tyler...

Eram speriata. Vroiam sa ies din masina, dar mi-am dat seama ca era inchisa. Nu trebuia sa fac asta. Trebuia sa il sun pe Luke sau Ashton. Ce am facut ?
Louis era concentrat la drum. Mi-am amintit ca aveam telefonul in buzunarul din spate al blugilor. Incet ,incet l-am scos fara sa-si dea seama. Aveam contactul lui Luke pe ecran.Am apasat pe el si am dat apelare. A raspuns.
"Louis?" am intrebat.
"Hm?"
"Unde ma duci?"
"La depozit, papusa. Acolo unde se produce sangele." a spus cu un zambet pe fata.

Dupa i-am inchis lui Luke si am bagat telefonul inapoi ca Louis sa nu-si dea seama.

~Din perspectiva lui Michael~

Stateam cu Luke si Ashton in camera jucand carti. Afara era prea rece ca sa poti face ceva.
Dintr-o data lui Luke ii suna telefonul.
"Cine-i?" intreb.
"Cami." raspunse mirat. I-am facut semn sa puna pe speaker.
"Alo?" incepu Luke.
"Louis?" i-am auzit vocea rostindu-i numele nenorocitului.
"Hm?"
"Unde ma duci?
"La depozit papusa. Acolo unde se produce sangele."
Dupa care a inchis.
Am stat neclintit o vreme. Sangele fierbea in mine. Incercam sa-mi controlez nervii. Dar esuam.
"Frate, calmeaza-te." spuse Ashton.
"Cum sa ma calmez cand se presupune ca nenorocitii aia o sa o stoarca pana la ultima picatura de sange!" tipam din toti plamanii.
"Luke , suna-l pe Tyler. Avem nevoie de ajutor. " spuse Ashton.

~Sfarsitul perspectivei lui Michael ~

~Perspectiva Cameliei~

Eram intr-un loc cu un procentaj de umididate de 100% . Eram legata la ochi si legata de un scaun incomod.
Lacrimile nu ezitau sa apara. Dar o data ce plecau erau absorbite de materialul cu care eram legata la ochi.
Nu stiam ce ma asteapta. Michael avea dreptate. Nu stiam in ce ma bag.
Daca stau si ma gandesc am actionat total iresponsabil. Sunt inconjurata de demoni. Care acum sunt oameni, dar nu stiu cand fiara din ei va erupe.

Dintr-o data am auzit scartaitul usii. Cineva aplauda.

"Deci tu esti faimoasa Camelia!"

Imi cer mii de scuze ca nu am postat next de multa vreme, dar am trecut printr-o perioada dificila.
Dar aici este si de acum promit ca voi posta mai des.

Multunesc pentru toate voturile si comentariile. Va iubesc <3
See ya soon :)
Btw , am inceput sa traduc aceasta carte si in engleza. O puteti gasi in bibloteca mea :)