I don't Remember to Forget you...(Volumul I)

Capitolul 20

-Bineinteles ca al tau..Pentru ca orgoliu nu mai am de mult timp din vina ta!

-Ah ma flatezi! Macar stiu ca un lucru l am facut cum trebuie

-Iti place sa te joci cu focul iubire.

-La nebunie chiar! zice cu un ton provocator

-Tu vrei sa innebunesc deabinelea...Nu i asa?

-E scopul meu in viata dragule.

"Ryan incepe razboiul!" gandi Mary iar pe chip ii aparu submit o expresie marsava

-Stii ca oricand te pot face sa ti inghiti in cel mai "placut" mod cuvintele,nu?

-Tu stii ca nu ma intereseaza?nu?

Ryan incepu sa maraie iar Mary intelesese de la ce se tot abtinea el si voia sa l pedepseasca pentru tot ce facuse stiind ca se apropia luna si el era din ce in ce mai nervos si mai iritat.

-La dracu femeie vrei sa ma faci sa explodez?!

-Depinde in ce sens doresti.. continua ea pastrandu si acelasi glas lasciv

Brusc se aud batai in usa si Ryan e nevoit sa se indeparteze de Mary care era chiar lipita de usa datorita lui. Usa se deschide si intra Eva care parea plictisita si usor nervoasa.

-Cand dracia dracului a venit si Andy aici? spuse asezandu se pe unul din scaune Ryan inca invartindu se prin camera pufnind de nervi

-Aaaaa da...cred ca eu mai bine plec pa! zise Mary si iesi repede inchizand usa in urma ei

A fost cat pe ce ca Ryan sa cedeze si ea nu stia ce sa faca pentru ca daca nu s ar fi auzit acele batai in usa probabil el nu ar fi mai rezistat iar ea ar fi regretat ca s a pus la mintea lui pentru 5 secunde care ii fura fatale.

Din perspectiva lui Mary

Asa imi trebuie daca am incercat sa l enervez! Probabil daca nu batea Eva in usa m ar fi luat pe sus si nu mai raspundea de faptele lui...exact asta incerc sa evit si exact asta continui sa il provoc sa faca...unde dracu mi e capul?!  Si mai era si gelos pentru ca Andy e in casa si probabil daca l ar vedea langa mine ar turba instantaneu si i ar rupe gatul!
Ceruleee! Cand vor lua sfarsit toate astea simt ca cedez pshihic!!!!

Era deja tarziu si eu stateam in pat cu lampa deschisa uitandu ma pe pereti...iar Ryan nu dadea niciun semn de viata pentru ca nu l mai vazusem de azi dupa amiaza.Si nu puteam sa adorm de niciun fel si nici meditatul nu functiona pentru ca in ultimul timp am fost tot mai desconcentrata...

Fiind pusa pe gandurile mele sunetul usii deschide aparent calm ma facu sa ma ridic in capul oaselor si sa mi arunc ochii spre Ryan.

-E 02:30. spun dandu mi ochii peste cap.Mai bine dormeai de unde vii acum. 

Faptul ca mirosea a alcool nu era chiar un lucru bun si eu tot cu gura mare sunt.Ce proastaaaaa sunt! 
Nu a parut miscat de ce am zis eu asa ca s a trantit in pat langa mine.

-Ce idiot! 

Am vrut sa ma ridic si sa plec sa dorm pe canapea sau oriunde altundeva dar mi a prins incheietura mainii si m a tras inapoi in pat dar de data asta ajunsesem sub el.

-La dracu da te de pe mine Ryan! Esti prost?

-De ce ma respingi mereu? 

-Ce te a apucat? Esti beat?