Infidel - Gardianul sufletelor destrămate

5 - Schimbare

Ca în mai toate ocaziile, Loredana nu dezamăgește și îmi oferă o noapte așa cum aveam cândva. Sexul cu femeia asta poate fi comparat cu  cel din filmele erotice, nu are limite în pat.

Gol și cu țigara în mână, stau pe balcon și privesc spre cartierul plin de lumini. Nu am terminat cu ea, dar mai am nevoie de câteva minute să îmi revin.

Îmbătrânesc...

Sunt plin de urme și de cicatrici care îmi amintesc cine sunt cu adevărat. Alex mi-a spus că sunt aventurier. Poate. Dar nu mă pot lega de cineva, nu acum.

Pe de o parte sunt și speriat. Starea în care am găsit-o aseară m-a zdruncinat. Bine că nu a fost mai rău. Dar dacă era iubita mea nu avea ce să caute în asemenea loc. Ea nu are ce căuta într-un asemenea loc!

Mai trag un fum și simt degetele pofticioase ale partenerei mele peste bazin, se joacă cu mine și îmi place. Dar am chef de mai mult ăsta seară așa că arunc țigara și o ridic în brațe,  o arunc în pat și o întorc cu spatele la mine.

Mă arunc atât de profund în ea încât gemetele ei se transformă în sunete pline, încât sunt sigur că vecinii vor cere evacuarea mea din bloc.

Dar puțin îmi pasă.

Măresc ritmul și mă mișc până când o simt că are orgasm. O urmez și eu, gâfâind.

Scurt și intens. Nu am nevoie de mai mult.

Nu îmi trebuie mai mult...

Mă retrag în baie să arunc prezervativul și când îmi văd chipul în oglindă, mă cuprinde un sentiment de... vină.

De parcă am trădat-o pe... ea... Pe Alex...

Ce pana mea am?

Iar încep?

Femeia asta mă scoate din minți.

Dacă i-o trăgeam, eram un nemernic fără inimă. Acum că i-am tras-o alteia, mă simt de rahat.

Futu-i mama mă-sii de terapie!  O babă uscată nu-mi ieșea în cale. Trebuia să mă repare ființa asta cu ochii strălucitori.

Pornesc robinetul și arunc cu apă rece pe față.

Cum o dreg?

Cum fac să o uit?

Poate făcând inimaginabilul... Mă culc cu ea și gata! Scap de gând și apoi văd eu ce fac cu restul... vină, resentimente... Le alung eu cumva...

Nu poate fi mai rău decât...

"Transformă ura.... în iubire..."

Cuvintele bunicului.... Doamne apără-mă.... Nu mă lăsa să mă îndrăgostesc...

Concep un plan în mintea mea și vreau să îl pun în practică cât mai repede. Însă îmi dau seama că ea nu mai are telefon.

Este momentul să fac o faptă bună.

De dimineață, cum am scăpat de Loredana m-am înființat la un shop de telefonie mobilă și am cumpărat un telefon. Apoi am luat cafea de la un loc știut de mine și am pornit spre reședința doamnei doctor.

Poarta de la intrare era însă închisă. Bat cu cheile de la mașină.

Nimic...

De strigat nu pot striga. Nu suntem pe câmp, cartierul e fițos, risc să anunț poliția. Mai încerc, nu mă las.

Aud câinele lătrând, deci sunt pe drumul cel bun.

In cele din urmă, ușa de la intrare se deschide dar în locul ei apare o namilă de om, doar într-o pereche de boxeri.