Razboiul Iubirii (Kakashi Hatake)

20.

*Obito pov*

Ajung la spital...Sunt cu sufletul la gura...O iubesc mult,mult,de tot...Nu vreau s o pierd,e tot ce am...Daca Rin nu a putut sta langa mine,ea poate.

Intru in salonul unde e Hannah.

-Iubire...spun eu.

Dormea.Ma pun pe scaunul de langa patul ei si o iau de mana.Ii pot simti pulsul,nu am de ce sa mi fac griji.Frate...Trebuie sa aflu de unde a pornit asta.Frate,ma simt ca dracu pentru ca nu pot face nimic,sunt inutil!Vreau sa se trezeasca...Cu ochii plini de lacrimi,o vad pe Tsunade cum intra.

-Oh,Obito,e bine ca ai venit,pe tine te cautam,spune blonda.
-Spuneti,spun in timp ce imi sterg lacrimile.
-Nu te ingrijora,Hannah e bine,e ferita de toate pericolele acum.
-Ce a patit,mai exact?
-A facut dependenta de energizant,si chestia asta i a afectat ficatul,dar acum e bine.

Ma simt usurat.Foarte usurat,dar...Energizante?

-Obito,tu stiai de energizante?
-Nu,eu nu stiam,acum am aflat.
-Inteleg...Deci nu stie decat Hinata.
-Inteleg.
-Oricum,cred ca se va trezi in orice clipa,spune blonda in timp ce arata spre mana mea.

Ma tinea strans de mana.Deschide ochii si se uita la mine.Ma tine in brate.

-Hannah...Mi a fost dor de tine...
-Si mie de tine...
-Bunn,porumebilorrr,acum,trebuie sa va spun ceva.Hannah,trebuie sa mai stai in spital,si dupa ce iesi,poti face ce vrei,dar nu bea energizante!
-Da,Tsunade-sama.
-Pot sa mai stau cu ea?intreb eu.
-Sigur,dar pana la ora 00:30.Sau,poti ramane aici,cu ea,dar nu faceti galagie.
-Bine,spun eu.

Tsunade pleaca din salon si ma pun langa Hannah.O iau in brate.

-Obito...spune ea.
-Da?
-Te iubesc.
-Si eu pitico.

Pana la urma,adormim.

*a doua zi*
*Hannah pov*

Ma trezesc cu el in brate.Ma ridic si ma uit pe geam.

-Oi,de ce ai coborat?-.-
-Ma uit pe geam,abia astept sa ies de aici.
-Si eu abia astept sa vii inapoi in pat,altfel te iau cu forta.
-Bine,bine.

Ma urc inapoi in pat si ma ia in brate.Ma tine strans si se uita in ochii mei.Ma pupa pe obraz apoi ma saruta.Cand ramanem fara aer,ne desprindem si ma mangaie pe obraz.

*dupa ceva timp*

Ne ridicam din pat si mergem la Tsunade.Ea imi spune ca pot iesi din spital,am semnat actele si pa,pa spital.

Ajungem acasa si suntem intampinati de toti prietenii nostrii.

-Bun venit acasa,Hannah!spun toti in gura mare.
-Am fost la spital,atat,nu trebuia-
-Ne am facut griji pentru tine,spune Hinata.
-Stiu dar-
-Trebuia si gata,spune Neji.
-Bine,bine,spun eu.
-Asa,spune Obito in timp ce ma ia in brate pe la spate.

Cantam,dansam,facem tampenii prin casa,apoi,toti pleaca.Eu cu Obito strangem tot si ne uitam la un film.Dupa ce terminam filmul,adormim pe canapea.