Mi-am ridicat privirea asupra sa cand am auzit acele cuvinte..vrea sa spuna ca eu l-am schimbat..
-E in regula o sa plec,spune apoi se ridica si grabeste pasul spre usa.
-Jac..o..b!,am reusit sa spun inainte de a-si intoarce privirea spre mine.
-Da,Malia.
-A..a...ni..mic,spun apoi ma intorc lasandu-l sa plece.Din perspectiva lui Daniel
Nu era bine absolut deloc cum sa-l tin departe de sora mea mica si fragila de insensibilul ala.Gandurile mi-au fost intrerupte de Jacob ce cobora relaxat scarile ce scartaiau la atingerea pantofilor sai.
-Hei frat...spune el vesel ,dar i-o tai eu repede.
-Nici un buna asculta aici ,spun apropiindu-ma de el dupa care l-am apucat de tricou ridicandu-l in sus, daca te mai atingi de Malia o sa te bag cu mainile mele in spital m-ai auzit?!,spun pe o voce foarte serioasa apoi il las jos.
El statea pur si simplu nemiscat fara a scoate vreun zgomot..
-Am inteles..nu o s-o mai ating,sa o vizitez,sa o vad ,dar imi va parea rau cand ea va vrea sa ma vada ,iar tu nu ii vei aproba dorinta si va pleca.Asta e tot ce a spus dupa ce a trantit usa si a plecat.M-am scurs usor pe langa perete punandu-mi mainile la ochi...Ce am facut.
Din perspectiva Maliei
Era dimineata una mai buna ca toate m-am ridicat din pat energica si plina de viata cand am zarit-o pe Madeline ce vorbea cu un necunoscut asa ca am intervenit in conversatia lor.
-Buna dimineata!,spun tantosa.
-Oo buna dimineata raza mea de soare ,spune matusa in timp ce ma luat intr-o imbratisare, el este domnul Silver vrea sa imi cumpere cofetaria.
-Cofetaria?!,tresar eu.
-Da as dori sa imi deschid o afacere profitabila chiar aici ,spune domnul Silver.
Era un om foarte inalt intr-un costum negru de vreo 40 de ani cu un par foarte negru si niste ochi ca marea erau asemanatori cu ai lui Jacob..
In timp ce eu eram pe ganduri i-am vazut pe amandoi cum pleaca sa semneze actele trebuia sa protestez...,dar cu ce folos matusa nu ma asculta e cam incapatanata uneori.Ma duc repede inbucatarie domnul Silver iesea pe usa afara cu o hartie in mana ma grabesc sa il opresc ,dar ceva ma prinde de talie.
-Unde crezi ca pleci?
-Daniel lasa-ma!,spun revoltata,
-Nu te duci la el!,spuse fratele meu nervos apucandu-mi talia mai tare acum fiind fata in fata cu el.
-Ba da trebuie sa-l opresc sa ne ia cofetaria.
-Cofetaria?,spune el confuz.
-Da..domnul Silver vrea sa ne ia cofetaria si matusa e de acord,spun si imi las privirea in jos.
-Mali..eu..nu am stiut,spune si imi da drumul apoi pleaca sus.
Ce o fi in neregula cu el.Mi-am dat ochi peste cap si am pornit dupa el cand sa deschid usa ce sa vad...
-Mali!,spune Daniel aproape gol plin de ruj pe fata....
-Da..nu ma intereseaza vreau doar albumul cu poze...incerc eu sa par neinteresata de ce se petrece aici.
-Da..o sa ti le aduc.
-Bine voi pleca...Am iesit din camera apoi m-am indreptat spre telefonul fix din camera matusii am format numarul lui Jacob si am asteptat sa raspunda.
-Alo?
-He..i..sunt eu Mali...incerc sa spun ,dar sunt intrerupta de el.
-Malia!,spune foarte entuziasmat.
-Da..am vrut sa stiu de ce ai plecat..adica eu..
-Of imi pare rau Malia ,dar...fratele tau are dreptate nu pot sta pe langa tine..nu sunt prieten bun cu romantismul si lucrurile dragute daca ma intelegi.
-Da..te..inteleg,spun pe un ton foarte jos.
-Pai trebuie sa ajung undeva..la revedere Malia.
Bip. . .Nuu ,nu ce am facut mai bine nu-l mai sunam.
*Ma asez pe pat in speranta ca imi voi reveni ,dar nu Daniel era acolo intins pe pat...pe patul meu.
-Daniel!!,tip incercand sa-l trezesc.
-Of..mai stai putin mami..nu MAMA!!!!!!
-Hei..frate sunt aici doar eu fara...mama,spun inghitind in sec.
-Ce..ce am spus..eu doar..,spune dar il intrerup.
-Ti-e dor de ea stiu.. ,dar nu putem face nimic...sti ce i-am promis nu?
-Fara omoruri sau sinucideri in familie....,spune si isi muta privirea de pe mine pe usa .
-Da..,spun cu glas stins.
-Vrei sa mergem undeva?,zambesc fals si il i-au de incheietura.
-Malia serios nu am nici un chef de vreo plimbare..,spune in timp ce da cu pumnul in perete.
-Of...bine..
Am plecat din camera sa si m-am indreptat spre scari pentru a pleca prin parc poatema voi linisti.*Eram pe o bancuta din parc erau o multime de oameni care se tineau de mana,radeau,se sarutau...erau fericiti doar eu statea pe o banca din partea intunecata a parcului mancand vata pe bat.
Dupa scurt timp am decis sa ma intorc acasa pentru ca deja se facuse seara.Am incercat sa ma ridic ,dar ceva negru imi aparu in fata am simtit cum cineva ma strans de maini si apoi le-a legat bine dupa care mi-a pus ceva in gura.Am incercat sa tip ,dar in zadar....ochi mi se inchdeau pana ce am adormit....Si uite si next-ul Stiu ca e scurt si intarziat pentru ca am scoala si mna,dar ma voi revansa la urmatorul capitol.
Sper ca va placut:D