Pentru cei nevindecați.

2.

De cand tu ai plecat...

S-au schimbat o multime de lucruri de cand tu ai plecat.
Poate prea multe...

Au trecut 3 luni, insa nu m-am obisnuit cu lipsa ta.
Imi e al dracului de greu.
Un singur lucru a ramas la fel:
Ploaia.
Acum ploua, exact ca atunci cand ai plecat.
Ironic, nu?
Parca si cerul isi aduce aminte de noi si sufera cu mine. Sufera pentru toate momentele noastre.
"ale noastre"
Cat de frumos suna...
Acum nimic nu mai e "al nostru".
Nici macar "locul nostru" nu mai e. Oare ai vazut? Ai vazut ca banca noastra a fost luata?
Era 17 august, ziua noastra.
Am mers acolo, exact ca in fiecare an cu gandul de a asculta melodia noastra pentru ore in sir, insa bancuta nu mai era acolo...
La inceput am crezut ca e un cosmar, ca poate am incurcat drumul, insa il stiam prea bine. Il faceam de cate 2 ori pe zi.
Dimineata, cand mergeam la liceu mereu treceam pe acolo, iar seara faceam cate o plimbare doar ca sa ne intalnim intamplator.
Tu insa nu erai acolo niciodata.
Tu m-ai uitat repede.
Tu te-ai resemnat.
O multime de ganduri mi se invarteau in cap in momentul in care vedeam banca goala. Ma asezam pe ea si incepeam sa scriu.
Sa scriu despre noi, sa ne scriu povestea sub atenta privire a felinarelor.
In fiecare seara speram sa te vad, insa nu te vedeam niciodata...
O saptamana,
O luna,
2 luni,
3 luni...
3 luni au trecut de cand nu ne-am mai vorbit.
3 luni au trecut de cand nu te-am mai vazut.
Ma tot intrebam:
"Oare ce faci?"
"Oare esti bine?"
Abia azi am aflat...
Ai plecat,
Ai fugit din acest oras...
Acum esti la 300 de kilometri de mine...
Ai plecat exact dupa ultima noastra intalnire, ultima intalnire la locul nostru,
La bancuta noastra...
M-am mutat si eu, insa nu atat de departe.
Stateam exact in centrul orasului, insa acum sunt aici, in cel mai apropiat bloc de locul nostru...
De pe balcon, de unde scriu, il vad perfect...
De fapt, o vad. Acum este o parcare...
Privesc spre ea si astept, te astept aici, insa stiu ca nu o sa mai vii...
Tu te-ai uitat in spate de mult prea multe ori,
Iar eu, cu gandul la viitorul nostru, am uitat sa mai traiesc prezentul...
Acum, gandindu-ma la tot,

S-au schimbat prea multe
De cand tu ai plecat...

-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-