Tangled love

Capitolul 25 - The proposal

" Man, it's been a long night
Just sitting here, trying not to look back
Still looking at the road we never drove on
And wondering if the one I chose was the right one "
                                                     Maroon 5 - Sad

    Imi ridic capul de pe perna moale și gem de frustrare că nu pot dormi mai mult. Cine poate să sune la ușă la ora șapte dimineaţa? Trec prin faţa oglinzii și imi aranjez puţin părul dezordonat, iar apoi deschid ușa schiţând un zâmbet larg, care piere atunci când văd că de fapt nu e nimeni la ușă. Mă pregătesc să inchid ușa, dar ochii mei fixează podeaua și observ o sticlă de șampanie cu o etichetă atașată de aceasta. O ridic și o analizez de parcă ar fi o piesă importantă dintr-un muzeu. Decid să citesc ce scrie pe bilet și ochii mei se măresc cu fiecare cuvânt pe care il citesc.

   La mulţi ani, Maggie!
   P.S. - Sunt cazată pe 9 Street Avenue, știi unde să mă găsești - J.

   Ce? Jeanine e in Chicago? Asta nu poate fi posibil. De ce ar vrea să o vizitez? Ea a fost cea care mi-a spus să nu o mai vizitez niciodată. Ziua mea de naștere a inceput nemaipomenit.

    Fac un duș rapid, imi ondulez părul și aleg să imbrac niște blugi comfortabili și un tricou alb ce-mi lasă spatele gol. Nu am plănuit nimic special pentru aniversarea mea. E doar o zi ca toate celelalte. Probabil o să-l sun pe John ca să-i propun să vină la mine și să vedem un film impreună. Incă mă simt oribil pentru ce i-am făcut aseară. Practic l-am minţit pentru a mă vedea cu Damien. Știu că va trebui să ii explic totul la un moment dat, pentru că relaţiile se bazează pe sinceritate, dar nu știu cum să ii spun. Hei, John, suntem impreună de mult timp, dar trebuie să știi că singurul bărbat la care m-am gândit a fost Damien. Apropo, l-am sărutat de minim zece ori in aceste luni, mă poţi ierta? Pufnesc in râs gândindu-mă la cât de ilogic sună asta.

    Cobor din bloc cu bileţelul de la Jeanine in mână și nu știu dacă ar trebui să mă duc la ea sau nu. Nu vreau să imi stric dispoziţia tocmai de ziua mea, așa că poate ar fi mai bine să nu mă duc. Opresc un taxi și ii spun să mă ducă la cel mai apropiat bar. Simt nevoia să beau ceva tare. Șoferul lasă un surâs și pornește mașina.

    N-am mai fost in barul ăsta până acum, dar deja sunt indrăgostită de el. Totul la locul său, iar tavanul este acoperit cu totul de dopuri de la cele mai sofisticate băuturi posibile. Căutând un loc liber, o văd pe Kate stând singură la bar dând un shot peste cap. Mă duc spre ea, deși nu cred că trebuie să o fac.

    - Bună, Kate. Ce faci? zic eu zâmbind cât de natural pot.

    - Megan, chiar persoana pe care voiam să o văd. Sunt bine, mă destindeam puţin. Păcat că sunt grăbită, trebuie să plec. Asta e pentru tine. La mulţi ani! spune chiţăit lăsând un bacșiș generos barmanului satisfăcut.

    - Mersi, zic eu mai mult pentru mine, pentru că ea deja a părăsit localul.

    Deschid plicul pe care mi l-a lăsat in mână cu o curiozitate deosebită. Iese la iveală un bileţel crem cartonat și sofisticat. Il scot cu mâinile tremurânde, pentru că sunt din ce in ce mai sigură că știu ce urmează să văd. Intorc bileţelul pe cealaltă parte și observ că pe el este imprimat un porumbel cu două inele in cioc. Las biletul pe blatul mesei și imi duc mâinile la ochi. Faţa mi se infierbântă și lacrimile mi se preling pe obraji. Asta nu e posibil, cel puţin asta vreau eu să cred. Fiecare celulă din corpul meu e pe cale să explodeze și nu găsesc puterea să mai citesc ce scrie pe bilet.

    - Domnule! strig eu, iar barmanul se intoarce cu o privire curioasă spre mine. Fă-mi o favoare și citește cu voce tare asta!

    El mă privește speriat, de parcă aș fi o nebună. Nu-l condamn, nu vreau să știu cum arată machiajul meu după atâtea lacrimi. Iși mută privirea pe mica bucată de carton blestemată și incepe să citească. Cuvintele sale se aud precum un ecou in minte mea " Damien Cross și Katelyn Folks... sâmbăta aceasta... unirea celor două suflete pereche...".