PHOENIX

Capitolul 6

O altă zi cu cine știe ce peripeții era pe cale să înceapă.

Tanya deschise ochii. Privi adormită pe perna din dreapta ei. Nicholas nu mai era acolo. Se ridică din pat și ieși din cameră. Auzi dușul pornit în baie și merse pe hol. În fața ei se deschise ușa. Nicholas privi confuz spre ea. Avea un prosop alb legat la brâu. Pielea lui umedă era ciocolatie și acoperea mușchi tari. Afișă un zâmbet extrem de sexy și ieși din baie închizând ușa în urma lui.

- Masa e gata, zise el trecând pe lângă ea. Așteaptă-mă și pe mine, continuă el.

După ceva timp, ieși din cameră. Avea părul încă umed. Coborî scările până în bucătărie, urmat de Tanya. Acolo era pregătită o masă cu delicatese.

- Cum ai făcut tu toate astea? Întrebă ea uimită.

- Cu ajutorul internetului, răspunse el cu același zâmbet. Ia un loc, continuă el.

Tanya păşi uimită. Se aşeză la masă, iar el în faţa ei.

- Auzi, acum că ştiu că sunt inginer, vreau să merg la birou, zise el bătând cu degetele mâinii drepte în masă.

Tanya se încruntă.

- Nu, cum? Nu te duci nicăieri. Nici nu ştiu ce ţi s-a întâmplat şi tu...zise ea încercând să-l convingă.

El ridică privirea sub sprâncenele negre coborâte cu gura întredeschisă.

- Mi-era frică de răspunsul ăsta, zise el aproape şoptit.

După ce gustă, Tanya îl privi confuză. Îi păru că pleoapele-i devin grele şi picioarele i se înmoaie. Fără să-şi dea seama, căzu inconştientă pe gresia din bucătărie.

- Pentru tine, vroiam să zic, continuă el privind în jos.

Se ridică şi merse în cameră. Luă din şifonier un costum gri, de-al lui ce rămăsese la Tanya şi o cămaşă roz deschisă. Îşi aşeză ceasul la mâna stângă şi-l închise. Trase pantalonii pe el şi-i închise. Luă cămaşa roz şi o aşeză pe el. Părea făcută pentru el. Bicepşii lui sculptaţi care se încordau la răstimpuri se vedeau prin material. Apucă sacoul şi-l îmbrăcă. Materialul lăsa să se vadă o siluetă bărbătească înaltă şi slabă, sexy şi elegantă. Lăsa în urmă un miros masculin, cu tente subtile de mosc. Căută prin cameră ceva bani, nu card-uri. Găsi 200 euro. Merse pe scări şi coborî. Ajunse jos. La ieşire era un fel de panou cu șase chei de maşină. Erau pentru: Alfa Romeo, Bugatti, Lamborghini, BMW, Mercedes şi Audi. Le alese pe cele de Audi şi ieşi.

Intră în luxoasa maşină neagră cu interior de piele albă. Introduse cheia în contact. Motorul porni, o dată cu dubioasa muzică din interiorul maşinii. Habar n-avea de unde, dar ştia că sunetele astea zgomotoase la un loc se numeau Manea. Privi confuz aparatul, după care apăsă elegant butonul şi-l opri. Maşina ieşi pe stradă. Simţi că ar fi putut să o controleze la orice viteză. Apăsă ambreiajul, băgă maşina într-o viteză mai mare şi acceleră. Vitezometrul urca deja la 140km/h în oraş. Pe la mijlocul traseului spre firmă, văzu trei imagini rapide, exact ca cele de azi-noapte. Prima înfăţişa o siluetă feminină, care se plimba dintr-o parte în alta a unei bucătării. Anna. A doua arăta o fată, tot Anna, pe masă, dezbrăcată, cu capul pe spate, cu trunchiul înclinat. A treia era imaginea Annei, cu un capot albastru închis pe ea, cu palmele la gură, plângând, toată imaginea asta fiind capturată de jos.

Uşor îi reveneau amintirile, în bucăţele. Călcă acceleraţia şi merse mai departe. La ceva metri depărtare văzu firma. Parcă maşina între celelalte automobile ce aveau drept siglă patru cercuri. Coborî din maşină şi închise uşa în urma lui. Se îndepărtă şi încuie apăsând butonul de pe cheie. Urcă scările şi intră în uriaşa clădire. Nicholas păşi încrezător pe coridorul lung. Mulţi angajaţi se arătară bucuroşi de faptul că s-a întors la muncă aşa repede. Se apropie unul de el cu un zâmbet larg pe faţă şi lacrimi în ochi. Îi apucă mâna între ale lui şi o zgudui puternic.