Fara vorbe, doar gesturi!

916 49 3
                                    

Am observat ca sergentul Kyle era acolo. Am vrut sa spun ceva dar nu am putut. Mi-am indreptat privirea spre mana mea si am obsercat ca Kyle ma tinea de mana, el nu observase ca inviasem asa ca i-am strans usor mana si el a tresarit putin.
-Cleo...
Am vrut sa spun ceva dar am fost oprita de sarutul lui cald.
-D-de ce ai facut asta? Am spus-o de parca nu mi-ar fi placut.
-Pentru ca asa am vrut...si pentru ca....e-eu...te cam p-...
-Si eu te plac... L-am intrerupt ca am observat cat de greu ii era sa spuna.
-Cum te mai simti?
-Ma doare de mor totul...
-Lasa ca o sa iti treaca.
-De cat timp esti aici?
-Pai avand in vedere ca eu te-am adus la spital sunt aici de doua zile.
-Nu te-ai mai dus la baza?
-Ba da. Ca sa ma odihnesc si sa predau.
-Aham... Apropo daca ne placem si am recunoscut asta...inseamna ca acum suntem impreuna? Sunt mai blonda de felul meu deci trebuie sa imi explici.
-Da suntem. Apropo cine ti-a facut asta.
-O creatura pe care ar trebui sa o numesc mama...
Dupa ce am spus cine mi-a facut asta saracul Kyle a ramas fara cuvinte.

'Dupa cateva zile'
Am fist externata din spital dar abia mergeam si nu aveam voie sa ma antrenez cam 2 luni. Din cand in cand ma mai duceam la colegi mei ca sa vad cum ii tortureaza Kyle la antrenamente.

Intr-o seara Kyle a venit la mine in camera si mi-a spus scur si la obiect "Fara vorbe, doar gesturi!", iar apoi...

Baza militaraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum