Fuga

449 32 4
                                    

Tot drumul Kyle a incercat sa ma faca sa vorbesc dar nu a reusit si cand am ajuns in parcarea liceului tot tacuta eram.

-De ce esti asa tacuta? Ce ai?

-Mai taci!

-Da ce am facut?

-Sunt suparata pe tine de aseara asa ca lasa-ma! Daca vrei te poti duce la baza...

-Nu plec, vreau sa stau aici cu tine. Nu vreau sa patesti ceva...

-Sunt bine...

-Tot stau cu tine.

-Fa cum vrei.

Ca sa nu ma mai cert cu Kyle am sunat-o prietena mea si am inceput sa vorbesc cu ea la telefon pana mi l-a luat Kyle si a inchis. Afurisit mai e.

-Kyle da-mi telefonul!

-Nu pana nu ma ierti.

-Bine atunci pastreaza-l! Am vrut sa plec dar m-a prins de mana si m-a tras intr-o imbratisare stransa din care nu prea aveam scapare.

-Nu iti dau drumul si nici telefonul pana nu ma ierti.

-Bine te iert! Fericit?!

-Nu.

-Am spus ca te iert.

-Spune-o pe bune.

-Bine, bine. Kyle te iert pentru ce ai facut aseara. Acum putem sa mergem si sa imi dai telefonul plus sa imi dai drumul?

-Bine. M-a luat de mana apoi am intrat amandoi in liceu.

Nici bine nu am intrat ca am si gasit-o pe Sara. Trist e ca o sa imi puna intrebari.

-Buna!!!!! A tipat mai mult....

-Stii te auzeam si fara sa urli....    Incercam sa fiu calma si sa nu para ca as avea ceva, dar in ultimul timp stau mai prost cu scunsul de sentimente...

-Esti bine?

-Da. Sunt doar obosita, nu am prea dormit aseara.   I-am aruncat o privire lui Kyle si m-a vazut asa ca privea in jos.

-Si el cine e?

-Sara el e Kyle...prietenul meu... Kyle ea e Sara ti-am spus despre ea asa ca nu ai nevoie de alte detalii.

-Da de ce te comporti asa cu saracul baiat?

-Da de ce te comporti asa cu mine?

-Kyle tu sa taci, iar Sara nu conjteaza. Stie el!

-Ok.

In scurt timp am plecat la ore care se sfarseau destul de greu pentru mine. Nu aveam chef de nimic asa ca intr-o pauza cand Kyle vorbea cu Sara am plecat la baza. Eram nervoasa pe Kyle si intr-un fel imi era frica sa nu se repete sau sa faca ceva mai rau. Ajunsa la baza s-a nimerit sa trec fix pe langa acel stalp nenorocit si mergand pe langa el am vazut cateva urme aproape sterse de sange,cel mai probabil sangele meu. Am continuat sa merg pana am ajuns la acel lac de acolo si nu faceam nimic pur si simplu il priveam pana am auzit vocea tampita a unui "sef" pe care ilnumesc tata.

-Vierme ce cauti aici?!

-Nimic domnule. Dor stau si ma gandesc, de ce?

-Stiam ca esti plecata la fosta ta scoala cu Kyle. Da chiar el unde e?

Baza militaraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum