Salvatorul meu [Yaoi +18]

Capitolul 3

Ramas singur in camera nu puteam sa nu ma intreb ce a fost in capul lui cand mi-a facut toate alea in baie. Adica eu unul nu ii pot intelege motivul. Abia ma cunoaste si totusi mi-a oferit placere. O fi vreun ciudat ? Daca e vreun dement ce ma va viola? Nu stiu de ce dar gandul asta nu ma sperie asa de rau precum ar speria pe altcineva. Nu e ca si cum as mai fi virgin din vre-un punct de vedere. Si am mai facut cunostinta cu violul inainte. A fost o vreme in care ajunsesem sa imi vand propriul trup. Asta pana m-am indragostit de o persoana care ,,ma cumpara’’ . Si acel monstru a profitat de trupul meu si nu numai o singura data.

 Gandul mi-a plecat iarasi spre cel care credeam ca imi este perechea. Shou. Cel de care m-am indragostit nebuneste si am crezut ca si el a facut la fel mai ales ca ma platea sa ma aiba in pat cel putin o data pe saptamana. Aceasi persoana careia i-am aratat punctele mele slabe si i-am povestit ghinionul vietii mele si tot prin ce trec aproape zilnic . Aceasi persoana la care am mers prima oara dupa ce am fost dat afara din casa plin de rani si imbracat subtire in gerul ce mai ca spargea si pietrele. Cred ca asta a fost greseala mea cea mai mare. Am mers spre apartamentul lui doar ca sa descopar ca el era cu o alta persoana, tot de sex masculin, cu care vorbea dulceag asa cum mie nu imi vorbise niciodata. Adica, mi-a vorbit si mie dulce dar niciodata la fel cum ii vorbea acelui necunoscut.  De atunci simt o presiune ciudata pus ape inima mea. Cred ca asta se numeste inima franta. Dupa prima iubire adevarat sa ai o inima franta te face sa te gandesti la gesture pe care nu ti le poti inchipui cand ai alta stare de spirit. La inceput a fost ura pe care am simtit-o pentru cel cu care era. Gelozie. Da! Asta e cuvantul potrivit. Am fost gelos pe barbatul cu care era Shou. Eram invidious ca se comporta asa cu el si il tine in brate si il saruta in loc sa ma tina pe mine. Dar acum, cand ma gandesc mai bine, il dispretuiesc pe Shou pentru ca el nu m-a iubit cu adevarat nici macar o clipa. Daca iubesti cu adevarat pe cineva ai face orice pentru persoana respective. Si cand ma gandesc [,] ca mi-am pierdut slujba din cauza ca m-am indragostit de un client, ca m-am indragostit de el, imi vine sa imi iau campi. Chiar daca nu imi prea facea placere sa fac toate acele lucruri murdare castigam destul de bine si monstrul nu a fost prea furios pe mine pentru ca ii dadeam multi bani. Furia lui a iesit la suprafata cand a aflat ca am fost concediat. Ce aiureala!  Totul pare sa fie vina lui Shou. Din cauza ca m-am indragostit de el mi-am pierdut slujba. Iar din cauza ca mi-am pierdut slujba am fost batut si aruncat in strada in ger. Din ger m-a luat el si am ajuns sa trec prin ce am trecut in baie. Totul este numai vina lui ! Nu! Nu e asa. Totul e doar vina mea! Daca mi-as fi tinut sentimentele pentru mine si nu i-as fi spus nici lui nici altcuiva nu as fi ajuns intr-o relatie cu el si nici nu s-ar fi aflat despre asta. Oameni sunt niste finite infame. Nu poti avea incredere in nimeni. Credeam ca am invatat asta , dar mereu tin sac red ca totusi exista o persoana in care sa pot avea incredere. Am avut si am picat iarasi , din nou aceasta incredere scazuta in specia umana. Pot spune cu man ape inima ca mai mare incredere as avea intr-un caine decat intr-un om.

 - Ai asteptat mult?

Vocea brunetului ma readusa cu picioarele pe pamant facandu-ma sa imi indrept privirea spre el. Dar am simtit ca imi i-au foc obrajii instantaneu. Contactul visual dintre noi a fost scurt pentru ca nu am putut sa il mentin fiindu-mi prea rusine. Cum de putea el sa zambeasca in felul ala dupa tot ce s-a intamplat intre noi?   El parea a fi asa de calm doar eu incepeam sa devin agitate cu fiecare pas pe care il facea spre pat. Un miros placut ma facu sa imi indrept iarasi privirea spre el fixand cu privirea tava pe care se afla mancarea pe care mi-o pregatise. Mirosea asa de bine. Nici nu mai stiu de cand nu am mai simtit mirosul unei asemenea mese.

 Ajuns in dreptul meu a asezat tava pe notiera si a luat un prosop ce era agatat de corp si mi l-a pus pe piept ca o babetica. Cum eram asezat in aceasi pozitie in care ma pusese si dupa ce ma adunase de pe jos stateam numai bine pentru a putea manca. Dilema mea cea mai mare era cum voi putea sa tin in mana acea lingura? Nu ma simt in stare.

 - Spune aaa !

 Am privit nedumerit spre el observand ca indrepta spre mine lingura plina cu acel lichid ce emana un miros mirific. Deja imi lasa gura apa numai la gandul ca aceasta mancare ar avea un gust divin. Chiar daca imi era foame si vroiam sa mananc nu imi convenea sa fiu tratat ca un copil, iarasi, de catre el.

- Nu sunt un copil !

Am protestat eu , dar stomacul a protestat si el facand un zgomot ce sa auzit ca un ecou in intreaga incapere provocandu-I lui un ras ce avea un sunet destul de cristalin.

- Singur nu cred ca poti sa duci lingura la gura cu tot ce e in ea .

Avea dreptate . Nici eu nu cred ca as reusi sa fac asa ceva . Vrand ne vrand am fost nevoit, sau mai bine zis obligat de propriul stomac, sa imi deschid gura si sa ii permit sa ma hraneasca. Chiar nu imi placea sa fiu intr-o astfel de stare. Vreau sa imi revin mai repede. Macar sa pot sa merg singur la baie si sa mananc fara sa fiu hranit de el.

Stiu, este cam scurticel dar l-am scris umpic in graba si asta mi-a fost inspiratia de moment ^^ Promit ca urmatorul capitol voi incerca sa il fac mai lung ^^