În mintea mea, PE PATUL TĂU +16

Capitolul 6 ,,Legenda''

După plecarea Adelinei inima mea a fost zdrobită, chiar dacă nu i-am arătat cât de mult mă afecta plecarea ei, la scurt timp după ce am realizat că ea nu mai este am simțit totul, aveam impresia că lumea mea o ia din nou la vale și timp de o săptămână nu voiam să văd pe nimeni, m-am auto-izolat de restul, iar tot ce făceam era să mă gândesc la ea și la nebuniile făcute în aceea noapte. Cu ajutorul imaginației am retrăit acele momente în fiecare noapte, pana intr-o seara cand am dat din nou de aceea reclama cu jocul Empire si din curiozitate mi-am facut cont si am inceput sa ma joc acel joc. Dupa ce am trecut cateva levele si am descoperit in mare cum se joaca, am si inceput sa descopar diferite persoane, printre care si cateva tipe. Chiar daca la prima vedere tipele care joaca jocuri de strategie ti le inchipui ori urate ori extrem de urate si au 15 pisici. Se pare ca nu e chiar asa cum credeam eu. Exista cateva fete (e un numar restrans) care joaca jocuri de strategie si arata bine, ba chiar mai mult unele dintre ele sunt ,,perfecte'' din mai multe puncte de vedere. Jucand acel joc alaturi de un amic si cateva persoane fictive, subit a intrat ,,vrajitoarea''. Din primele minute mi-am dat seama ca e ceva in neregula cu ea si intr-un tarziu am aflat ca ,,vrajitoarea'' ma prins in vraja ei. In primele ore totul decurgea relativ normal dar dupa totul sa schimbat, mesajele erau din ce in ce mai multe, ne sorbeam unul pe celelalt, ne etalam tot ce era mai bun in noi doar ca sa ne vrajim unul pe celelalt. Ea incerca sa ma vrajeasca, iar eu deja prins in vraja ei incercam din rasputeri sa nu raman ,,gol'' si sa ii intorc vraja. Dupa cateva zile, putine la numar, mesajele erau din ce in ce mai siropoase, deja ne placeam unul pe celelalt si se pare ca amandoi ne-am atins scopul nestiind ce va urma dupa. Amandoi eram victoriosi dar totusi infranti deoarece vraja ne-a atins pe amandoi dar niciunul nu a recunoscut pana cand i-am prezentat cartea. Eu asteptam cu nerabdare parerea ei iar ea se scufunda printre randuri, dupa o lunga asteptare mi-a scris si mi-a prezentat telenovelele ei... In momentele acelea prietenia noastra a evoluat extrem de mult fiinca aveam foarte multe lucruri in comun. Zilele treceau si pot zice ca vroiam din ce in ce mai mult sa vorbesc cu ea, eram convins ca dependenta se instalase si am fost surprins cand mi-a spus ca si ea simte la fel. Dupa o incercare esuata de a ne vedea, mi-am luat inima in dinti si am creeat un plan ca sa ajung la ea. Eu numesc asta evadare, evadare din rutina vietii iar ca totul sa decurga perfect am fost nevoit sa parcurg cativa pasi care la prima vedere erau simpli dar dupa au devenit extrem de complexi si concomitent extrem de esentiali. Ultimele doua zile inaintea evadari au fost extrem de grele si cu greu mi-am putut stapani emotiile, n-am mai putut manca, eram aerian si pe langa toate astea, cand ma uitam in oglinda parca imi vedeam doar defectele, chiar nu mai eram sigur pe mine dar nu m-am dat batut, am sperat ca v-oi ajunge la ea si primul lucru pe care intentionam sa-l fac era sa o strang in brate si sa o sarut. Cum Adelina a plecat din nou pentru cateva saptamani, era exact vremea sa ma intalnesc cu altcineva. Ultima zi inaintea evadari a trecut foarte greu,asteptam cu nerabdare sa se faca ora 18 sa pot evada. Dupa o lunga asteptare sa facut ora 18 iar eu eram in urma cu sarcinile zilnice, dar am ramas surprins cand am vazut ca terminasem totul cu o intarziere de 30 de minute. Dupa ce am facut dus intamplarea a facut ca fix cand sa ies sa rupt cheia in broasca. Geamul fiind prea mic ca sa-l pot escalada am asteptat si tot am asteptat sa treaca cineva si sa ma deschida cu cealalta cheie si dupa aceasta intamplare nefericita am avut o intarziere de o ora. Dupa ce m-am imbracat am observat ca hainele care acum cateva saptamani imi erau perfecte, acum imi erau foarte largi, aveam impresia ca in camasa ar mai intra unul ca mine si am fost nevoit sa ma schimb din nou. Cand m-am urcat in masina aveam o intarziere de 1 ora si 20 de minute. Parca totul era impotriva mea... Drumul a fost minunat chiar daca prin sate majoritatea au impresia ca au ,,mostenit'' o parte din sosea pentru ca tot pe ea erau. Fata visurilor mele fiind nerabdatoare ma tot suna, iar cu fiecare apel primit de la ea, o simteam tot mai aproape... Cuprins de ganduri si de griji tin sa va spun ca m-am ratacit de cateva ori dar am vazut ca oameni nu au renuntat in totalitate la cateva calitati si m-au ajutat chiar daca pe uni ia deranjat prezenta mea. Dupa 150 de km si vreo 4/5 rataciri am intrat in Sebes, aveam un sentiment straniu deoarece nu stiam ce se va intampla cand o v-oi vedea prima data. Dupa ce am facut turul orasului de unul singur am parcat si i-am dat mesaj. Intamplarea a facut ca eu nestiind orasul am parcat la 300 de metri de localul unde era ea. Dupa ce mi-a explicat pe unde sa o iau ca sa ajung in localul respectiv am plecat la drum pe jos. Ca sa nu-mi scap sentimentele de sub control am facut in asa fel incat sa-i ,,arat'' orasul, i-am descris fiecare cladire pe care o vedeam, deja ma simteam penibil dar totusi eram nerabdator sa o vad. Si dupa aproximativ 5 minute inevitabilul sa produs, eram in fata localului si fara nici o remuscare am intrat si am vazut-o... Iar atunci am auzit un ,,wow'' spus de ea. Eu deja nu ma mai puteam tine pe picioare, fiecare pas spre ea era din ce in ce mai greu, o priveam fix in ochi si atunci am descoperit o alta fata, spre deosebire de cum am desenat-o eu in cap era cu totul alta, chiar nu credeam ca cineva ma poate privi cu atata pasiune, simteam cum ma cuprinde cu dragostea ei. Din prima clipa stiam ca e perfecta pentru mine dar am avut un sentiment ciudat cand mi-a confirmat asta. Cand am ajuns la masa ei m-am prezentat prietenei ei iar dupa mi-am indreptat toata atentia spre ,,fata mea'' , amica ei ne-a lasat singuri si dupa inevitabilul sa produs, sa apropiat de mine ca sa ma sarute, eu in momentele alea tremuram din toate incheieturiile, nu-mi venea sa cred ca se intampla, in momentul acela i-am privit buzele si dupa mi-am ridicat privirea spre ochi ei si am sarutat-o... Parca a fost primul sarut din viata mea, a fost perfect iar atunci inima mi sa umplut de fericire si parca striga ,,mai vreau, mai vreau''.Dupa ce am terminat sarutul in scena a aparut o batranica cu o galeata plina cu buchete de flori si a venit la masa noastra. Intre timp eu cautam inelul prin buzunar iar cand batranica sa apropiat am gasit inelul si dupa ce am platit buchetul, batranica a plecat si atunci mi-am intors privirea spre fata visurilor mele si i-am spus sa-mi de-a putin mana stanga si am scos inelul. Ei nu-i venea sa creada ce fac si atunci i-am pus inelul pe degetul mic si am fost putin dezamagit ca nu sa potrivit, dar sa potrivit perfect pe inelar. Nu a fost o cerere in casatorie, i-am spus si ei asta dar imi doream sa stie ca va fii mereu intr-un loc special...In inima mea. Dupa ce am plecat din local ne-am indreptat spre masina iar dupa mi-a spus ca ar vrea sa-mi arate orasul si cum nu aveam altceva mai bun de facut am acceptat...Conducand m-am gandit la ce se intampla si nu mi-a venit sa cred, niciodata nu am fost atat de hotarat sa duc asta pana la capat dar nici nu mi-a trecut in cap sa renunt. Turul orasului a fost scurt iar dupa ne-am indreptat spre satul ei, acolo ne astepta o prietena de a ei iar ea mi-a spus ca vrea neaparat sa se laude... Ajunsi acolo dupa un dialog foarte elaborat cu prietena ei in varsta de 15 ani ma intrebat daca am batut atat drum doar ca sa o vad pe ea, intrebarea era putin banala din moment ce eu eram acolo dar eram fericit ca am gasit ce mi-am dorit, ba chiar mai mult de atat si asa ca am incercat sa fiu politicos cu tipa si i-am raspuns ,,Da'' nici mai mult nici mai putin. Dupa ce prietena ei a plecat acasa noi am ales sa mergem intr-un loc mai retras, odata ajunsi la iesire din sat, eu incercam sa creez admosfera placuta iar ea ingandurata, sa dat jos din masina si sa pus pe capota, asteptandu-ma... Eu cand am vazut ce face m-am dus langa ea, am strans-o in brate si am sarutat-o de cateva ori. Planul era facut de acasa si asa ca am luat cu mine o patura sa o intind in portbagaj iar dupa stim cu toti ce se intampla. Dar intamplarea a facut ca pana la urma sa nu se intample si cred ca e mai bine asa si chiar daca era cireasa de pe tort, sunt sigur ca data de 05/08/2015 va ramane o data speciala. Dar oricum n-am stat degeaba, am ras, ne-am sarutat, am plans, iar ne-am sarutat, ne-am imbratisat si iar ne-am sarutat... Pe langa faptul ca a fost ca un preludiu, in orele petrecute impreuna am trecut prin toate starile posibile, de la fericire, bucurie si extaz pana la tristete, suferinta si durere. Acum vreau sa precizez ca mi-au dat lacrimile de 5 ori dar ma bucur ca a fost intuneric si nu sa prea vazut... Stand cu ea mi-am dat seama ca are un singur defect, defectul ei e ca nu are defecte. Ma completeaza perfect iar din cate am povestit se pare ca avem multe in comun... Stateam peste ea si o sarutam iar mainile mele ii descopereau fiecare parte din corp iar cum capsele sutienului erau in spate, n-am putut sa-l desfac asa ca dupa un timp m-am ridicat si sa pus ea peste mine, ce am simtit in momentele alea nu prea pot sa descriu, fiindca ma lasat fara cuvinte, a fost perfect iar ea zambind imi facea in ciuda ca mai mult nu o sa primesc. Dar eram multumit... Orele treceau iar noi parca eram din ce in ce mai apropiati sufleteste dar si fizic, din toate amintirile spuse ne-am dat seama ca ne completam reciproc si cand totul era perfect, din pacate a venit momentul sa-i spun ,,adio''. Ea trebuia sa ajunga acasa iar pe mine ma astepta un drum extrem de obositor si totodata sfasietor, drumul spre casa ei a fost extrem de silentios, amandoi eram cuprinsi de ganduri. Pe drum am mai facut cateva opriri sa o sarut ca poate cineva de sus s-ar fi gandit sa amane putin inevitabilul dar se pare ca acel cineva avea altceva mai bun de facut si inevitabilul sa produs. Ajunsi in fata casei ei mi-am dat seama ca intalnirea noastra a luat sfarsit si ca a venit momentul sa-i spun acel ,,te iubesc'' pe care il aveam pe limba din prima clipa petrecuta cu ea. Ultimele sarutari au fost ca ultimele secunde din viata, imi doream din ce in ce mai multe si erau traite la maximum, pot spune ca in momentul in care ea a deschis usa masini sa poata iesi, atunci cineva a deschis usa raiului si ma scos afara, trimitandu-ma inapoi in realitate. Incercam din rasputeri sa ma abtin sa nu vada cat de mult doare iar in momentul cand a inchis usa, o lacrima a izvorat si a cazut in neant. I-am spus ,,adio'' iar ea se indrepta spre casa ei si eu am ramas in urma. Ii urmaream fiecare pas si cu tristete in suflet am calcat pedala si ramanand in urma ei am privit-o, parca fiecare pas al ei smulgea cate o bucata din mine, dupa ce am trecut de ea am realizat cat de mult conteaza pentru mine, cat de mult am nevoie de ea si mai ales de buzele ei...Aveam de gand sa ma opresc sa ma reintorc la ea dar ea deja disparuse si cred ca asa a fost mai bine. Drumul spre casa a fost cel mai ingrozitor drum din viata mea, drumul semana cu un topogan ce era indreptat spre realitate iar sfarsitul lui era intr-un loc numit acasa. In acele momente am realizat cu stupoare ca mereu a fost asa, persoana draga mie pleaca iar eu raman din nou si din nou singur. O data ajuns acasa, m-am intins pe pat si am adormit cu gandul la ea. Pentru cateva zile Adelina pur si simpu disparuse din mintea mea, pana intr-o zi cand mesajul Adelinei a reintrodus-o in viata mea si vorbele ei au facut in asa fel incat mi-a uns inima si asteptam din nou cu nerabdare sa-i simt trupul.