UN PĂCĂTOS ÎN ORAȘUL ÎNGERILOR

16

- Presupun că mama ar fi interesată să vadă câteva desene de ale tale, sau cel puțin să i le arăți lui Adam.
Chad gustă iar din ceașca de cafea pe care o avea în față.
- Adam deja mi-a cerut să îi aduc câteva desene, o voi face zilele următoare, Freya se uită în jurul ei, are vagă impresie că este urmărită sau cel puțin privită, adevărul este că nu avea nici un desen pregătit, totul a ars odată cu atelierul ei și frica și nesiguranța nu au lăsat-o nimic măcar să viseze că va mai desena vreodată o rochie ce să mai spună de a crea una...
Discuția mai mult decât plăcută despre pasiuni și generalități despre viața în ansamblul ei curge ușor și nici nu realizează cât de repede a trecut timpul. Atmosfera din acest local este mai mult decât plăcută, deși a ezitat la început când Chad i-a propus să iasă la o cafea, nu regretă acum.
Înainte de a se ridica pentru a pleca acesta o privește atent și serios.
- Trebuie să spun că îmi pare rău pentru seara aceea...vocea lui caldă și calmă denotă un oarecare regret.
- Scuze...spune ea fiind luată prin surprindere și neînțelegând la ce se referă exact.
- Nu eram în cele mai bune zile ale mele și categoric am depășit numărul de pahare care să îmi permită să mă port decent.
- O, stai liniștit, am avut ocazia să văd și situații mai grave ca a ta, zâmbește Freya făcând legătura cu întâlnirea lor din fața clubului lui Damon.
- Sunt convins, spune Chad așezându-și sacoul în timp ce se ridica. Totuși nu îmi face cinste și categoric nu mă definește ca om.
- Mă bucur că ești bine, ea îi urmează gestul și se ridică.
Amândoi ies afara iar atunci Freya se oprește în fața lui, dacă tot a deschis subiectul despre acea seară, poate o mai lămurește și pe ea în anumite privințe.
- Îmi spui totuși cine e Emily?
Întrebarea ei directă pare să îl șocheze totuși și o privește fără a schița un gest, după câteva momente începe să clipească mai des și își privește ceasul, ochii lui albaștri par a se umezi ușor, poate din cauza unor amintiri sau poate fi foarte bine și din cauza vântului care începe să bată mai cu putere.
- Era sora mea, a murit acum peste doi ani, își ridică privirea spre ea și îi zâmbește aproape imperceptibil. Afacerea asta era a ei, sau mă rog, la început și-a dorit-o, s-a pierdut pe drum...adaugă aproape în șoaptă.
- Ce legătură are OBraian cu ea? Adică atunci ai spus că a omorât-o... Completează ea rapid ridicând mâna pentru a face un gest care să îi sprijine afirmația.
- El este o influență rea în general, ei i-a adus moartea prin simplul fapt că a sedus-o iar mai apoi a abandonat-o, personal îl consider responsabil... expiră zgomotos și își ferește privirea. Trebuie să plec.
Îi pune mâna pe umăr și o întrebă prietenește.
- Ai nevoie să te duc cu mașina?
- Nu, zâmbește ea, nu locuiesc foarte departe, o plimbare îmi va face bine.
- Mă bucur că vei lucra aici, așa vom avea șansa de a ne întâlni mai des...îi spune în timp ce face un pas în spate apoi se întoarce pe călcâie și începe să se depărteze. Seară frumoasă domnișoară Smith...îi aruncă peste umăr.
Freya rămâne câteva momente și îl privește cum se depărtează, își întoarce privirea spre vitrina din fața ei Emross , nu putea să nu se întrebe ce s-a întâmplat cu Damon și Emily, cuvintele lui Chad i se învârteau in cap. Merge destul de repede deoarece aproape că se întunecă și ultimul lucru pe care și-l dorește este să se trezească iar cu Greg in fața ei, aude un claxon în spatele ei, nu întoarce capul deoarece alege să nu de-a apă la moară unor comportamente ieftine. Roțile de motor oprite brusc lângă ea și scârțâitul lor pe asfalt o fac însă să trrsară.
- Ce dracu?! Îi iese involuntar pe gura. Se întoarce și îl vede pe Damon care stătea relaxat pe motocicleta neagă.
- Ce trebuie un bărbat să facă pentru ați atrage atenția?
- Să fie un gentleman... răspunde prompt ridicând din sprânceană.
Damon își coboară picioarele jos și ia o cască pe care i-o înmânează.
- Și eu care credeam că îți plac băieții răi... zâmbetul lui molipsitor îi cucerește inima pe loc, îi trage cu ochiul și face semn din cap să ia casca și să urce în spatele lui.
- Stau la câteva blocuri, Freya îi arată direcția unde la câteva străzi distanță e noua ei casă, iar de băieți răi m-am lecuit îi zice zâmbind.
- Ce ai spune dacă am merge undeva în această seară?
- Acum? Îl privește îndoelnică deoarece chiar dacă e vineri nu își făcuse planuri se a ieși.
- Ai altceva mai bun de făcut într-o vineri seara?
- Poate să dorm... mâine începe la noul loc de muncă.
- Ooo mâine este sâmbătă, poate începi luni... răspunde el prinzând de marginea bluzei pe care o purta și o trage spre el. Crezi că îți va plăcea mai mult acolo, decât să lucrezi pentru mine? Crede-mă că nu am de gând să te las să închizi repede ochii și n această seară.
Freya își pune brațele pe umerii lui și îl privește fix în ochi apropiindu-și buzele de ale lui suficient de mult cât să simtă căldura lui dar fără să îl atingă.
- Te vei plictisi de joc al tău...și nu cred că e bine să amesteci afacerile cu plăcerea.
- Poate...dar îmi asum riscul, oricum până la tine nu am amestecat nimic. Atunci el se întinde atât cât să o sărute fugitiv înainte de ai pune în mână casca roșie. Ai încredere în mine? O întrebă în timp ce ea își punea casca.
- Trebuie să răspund sincer, îi răspunde ea când se așează în spatele lui și își strecoară palmele pe sub tricoul alb pe care îl poartă, contactul cu pielea lui caldă îi transmite fiori fierbinți în corp, este atât de catifelat și în același timp atât de masculin, îl simte cum își încordează mușchii sub atingerea ei.
- Întrebarea ta e tot un răspuns...
- Poate, măcar sunt sinceră, dar exact când rostește cuvintele regretă cele spuse, este oricum doar sinceră nu. Ori nu a auzit sau se preface că nu, dar Damon nu schițează nici un gest, pornește motorul doar și intră încet în traficul aglomerat de seară, este însă perfect conștient de femeia din spatele lui, o simte cât este de caldă și cum vibrează la fiecare denivelare a asfaltului când își întețește strâmtoarea brațelor in jurul lui. Ciudat lucru pentru el, să o dorească atât de tare deși a avut-o deja de atâtea ori.
De cum coboară în port în Damon o ia de mână și se întoarce spre ea mergând încet cu spatele.
- Îți place?
Freya își plimbă privirea de-a lungul docului unde erau ancorate iahturi de diferite dimensiuni.
- Da, sunt frumoase...
O lasă de mână și se îndreaptă spre un bărbat aflat aproape de un iaht superb, nu știe ea prea multe despre ambarcațiuni dar poate estima că este scumpă, cu un etaj iar pe margine vedea denumirea Sinner. Ea se oprește și alege să îi lase să termine de discutat, îl privește din spate și încearcă să rețină cât mai multe detalii despre el. Corpul lui deși masiv are o alură atletică, știe că are grijă de el și se vede, mușchii spatelui îi sunt reliefați prin bluza neagră care cade lejer peste ei. Nu înțelege de ce se îmbracă mereu în negru, adică este convinsă că în culori deschise ar arăta la fel de bine. Freya își închide ochii și întrerupe starea de hipnoză pe care el i-o induce și se rotește pe doc pentru a privi marea în zare, dincolo de vasele ancorate, este momentul ei preferat pentru a contempla orizontul colorat, soarele face spectacol pe cer, și-ar dori să poată sta singură, liniștită și să admire valurile care se rup pe nisipul auriu, fără forfota plajei aglomerate, a cluburilor și a muzicii ce tulbură liniștea nocturnă.
- Gata, îi șoptește Damon de la spate in timp ce o cuprinde cu brațele pentru a o întoarce. Ce spui? O întreabă arătând spre yachtul impunător in dreptul căruia s-au oprit.
Freya își ridică privirea in sus pentru a-l admira in toată splendoarea lui.
- Frumos ...
- Frumos?! Damon ridică o sprânceană neîncrezător în abilitatea ei de a analiza valoarea ambarcațiuni din fața ei. Asta e tot ce poți spune?
Se întoarce cu capul spre el și zâmbește larg.
- E superb!
- Așa mai merge, admite cu un gest al capului. Ce spui ești gata să petreci o noapte pe valurile mării?
Trece un timp până să reacționeze, Damon vine în fața ei și o privește întrebător.
- Nu îmi spune că ai închiriat minunăția asta pentru a-ți petrece o seară cu mine pe mare! Exclamă ea privind peste umărul lui și mai citind o dată numele iahtului.
- Nu fi prostuță, îi trage cu ochiul și zâmbește seducător apropiindu-se periculos de mult de ea, o trage spre el și buzele lui calde începe să le frământe pe ale ei în timp ce cu ochii îi analiză fiecare gest. L-am cumpărat! Adaugă ridicând impasibil din umeri. Deci azi avem petrecere pe el.
Freya îl privește stupefiată și nu poate să creadă atitudinea lui, vorbește de parcă tocmai și-a cumpărat un telefon sau așa ceva, își plimbă ochii de la el la iaht și invers, abia apoi înțelege ultima propoziție pe care i-a spus-o.
- Damon! Exclamă ea, nu sunt îmbrăcată potrivit pentru o petrecere... Și în plus sunt obosită.
Acesta se face că nu o aude și continuă să o tragă după el . După ce amândoi au ajuns pe puntea din față îi face un semn bărbatului cu care vorbise adineauri iar acesta ridică ancora.