Simt nevoia sa-i scriu dar cuvintele nu vor să apară.Parcă aş fi în ajunul unui examen.Mă întreb ce i-aş putea scrie,în aşa fel încât să o cucerească!?!E greu dar trebuie să o fac…este necesar să îi scriu,căci doar aşa îmi voi exteroriza simţămintele.Încă o mai iubesc?...După bătăile inimii se pare că da.Merită să o iubesc?...Aici sunt confuz pentru că ceva îmi spune că decât eu mă implic iar ea decât se alătură jocului meu,în ideea de a-mi face pe plac.De ce o iubesc?...pentru că îmi plac ochii ei misterioşi(oare ce or ascunde?)…pentru că mă face sa zbor când mă priveşte cu coada ochiului…pentru că indiferenţa ei mă face să uit de raţiunea cuvintelor…pentru că îmi place să-mi doresc iubiri interzise…pentru că,pur şi simplu,mi-a luat minţiile.Iată de ce o iubesc!Abandonez ideea unei scrisori şi încep din nou să plâng iar casa mea părăsită îşi varsă din nou streaşinile spre caldarâmul unde îşi vor afla sfârşitul.
Naufragiez trist în reciful unui ţărm numit dorinţă şi aştept plângând să se crape de ziuă în capul meu bombardat cu gânduri.Iubesc dar nu sunt iubit.Încă o poveste tristă pentru eternitatea lacrimilor.
Bun rămas,povestitorule!Bun rămas!
CITEȘTI
Ador sa te iubesc
Poetryunsprezece minute... ar fi suficient timp sa îmi supun sufletul unui test cu detectorul de iubire. unsprezece minute... ar fi atât de puţin timp să îmi exprim iubirea ce ţi-o dedic în fiecare zi care trece. unsprezece minute... un hotar invizibil al...
