Povesti Paranormale Volumul 1 - Romania

I. ... și așa începe...

Şi-au atribuit locul de vârf în lanţul trofic şi nu s-au întrebat niciodată ce au făcut ca să-l merite. Iau acest lucru ca pe un drept căpătat prin naştere. Se consideră cei mai puternici, dar de fapt sunt la mila naturii pe care ei cred că o conduc. Pentru a-şi justifica acţiunile au inventat o lege morală pe care o numesc religie. În viziunea lor, Zeul la care se roagă a creat lumea, dar dintre toate vietăţile pe ei i-a iubit cel mai mult, aşa că i-a desemnat să o conducă.

Toate au un loc bine stabilit în lumea rânduită de Zeul lor. Toate celelalte vietăţi au fost create ca să-i ajute pe ei să-şi atingă obiectivele. Ei sunt mereu vănătorii, niciodată cei vânaţi. Gândirea lor îngustă nu le permite să se pună în pielea victimei. Orice le ameninţă existenţa este considerat de ei o anomalie a naturii. Ei conduc această lume, sau cel puţin aşa cred. De fapt nu sunt stăpâni nici pe propria viaţă. Existenţa lor scurtă şi neînsemnată le este condusă de către sentimente. Acestea îi fac slabi şi în acelaşi timp periculoşi.

TEAMA - un sentiment pe care toţi îl au. Se tem de ceea ce nu pot înţelege şi nu pot înţelege multe. Se consolează în neştiinţa lor cu faptul că Zeul le-a încredinţat atâta cunoaştere cât le este necesară şi rareori doresc să-şi depăşească această condiţie. Problema este că atunci când le este teamă devin periculoşi. Obişnuiesc să distrugă tot ceea ce este peste puterea lor de înţelegere şi tot ce le ameninţă această poziţie de lideri, iar puterea investită de Zeul lor în ei le legitimează toate actele.

Totuşi tot sentimentele i-au transformat în salvarea speciei noastre. IUBIREA- cei mai mulţi îşi iubesc urmaşii şi încearcă să-i protejeze cu orice preţ, aşa că Înţelepţii au hotărât ca specia noastră să renască în corpul urmaşilor lor. Ceea ce nu au prevăzut Înţelepţii este faptul că aceste fiinţe nu vor fi nici ca noi, nici ca ei. Crescuţi de către ei au căpătat sentimente, dar puterile lor, chiar dacă au fost estompate sunt mult peste nivelul OAMENILOR, iar gândirea lor este mult mai profundă.

De-a lungul timpului au purtat multe nume: vrăjitori, mutanţi, genii, nebuni, clarvăzători... Unii au plătit cu viaţa pentru capacităţile lor, deoarece muritorii cuprinşi de teamă au crezut că puterea vine de la rivalul Zeului lor, alţii au fost idolatrizaţi, fiind consideraţi salvatori trimişi de divinitate, dar cei mai mulţi s-au ascuns.

... Şi totuşi, în vise, îi cheamă adevărata lor natură...

***

Deschise ochii larg şi stătu nemişcată pentru câteva secunde. Aşa se trezea mereu din coşmaruri, nu ţipa, nu plângea, doar stătea nemişcată pentru câteva momente, timp în care inima îi bătea cu putere. Deşi avea coşmaruri încă de mică şi acum o speriau. Erau atât de reale încât de multe ori, atunci când se trezea, nici nu realiza unde se află. După câteva secunde se dezmetici şi începu să privească în jur. Era în camera ei. Se uită la telefonul mobil de pe noptieră. Ca de obicei se trezi cu un minut înainte să sune alarma de deşteptare. ,,Oare de ce mai pun alarma asta?", se întrebă în gândul ei.

- Ilinca! Trezeşte-te! E şase! Azi ai examen!, se auzi un strigăt strident.

- Da mamă! Sunt trează!, strigă cu putere.

Se dădu repede jos din pat, îşi luase halatul şi se grăbi spre baie. După câteva minute era deja aşezată la masa din bucătărie. Se îmbrăcase cu o cămașă albă, simplă, închisă până la ultimul nasture şi o fustă creion, de un albastru intens, care îi acoperea genunchii.

- Ce-i cu cearcănele astea, draga mea? Iar nu ai putut să dormi? Revin coşmarurile?

- De fapt nu au plecat niciodată mamă, dar am încetat să le mai ţin evidenţa.