Ce suntem noi? |JK|

Capitolul 5

|Acțiunile sunt doar gânduri din trecut|

— Mă duc să o chem pe Y/N la masă, poți începe să mănânci dacă vrei.

O anunță Jungkook pe Hyuna,iar aceasta doar dă din cap aprobator zâmbind.

Jungkook urcase scările până la camera fetei, acesta bătu la ușă, dar nu a auzit niciun răspuns de dincolo.

JUNGKOOK POV

Oare ce o face fata asta de nu raspunde? A pățit ceva? Off... Dacă nu răspunde nici de data asta eu intru înăuntru..

Am mai bătut încă odată la ușă, dar tot nu mi-a răspuns, așa că am intrat înăuntru.

Când am intrat am văzut că dormea, eu am crezut că a pățit ceva.

Mă duc și mă așez pe marginea patului, îi dau firele de par pe care le avea pe față, după ureche, după mă uit la ea câteva secunde.

Doarme la fel ca un îngeraș, și nu exagerez, chiar arătă ca un îngeraș! E îngerașul meu care mă ajută să trec peste toate.

— Iubirea lui appa... Hai trezirea, trebuie să vii să mănânci altfel o să ții se facă rău.

Spun eu cu vocea caldă și încep să o mișc ușor pentru a nu o speria.

Aceasta își deschide încet și somnoroasă ochii, după cască și se uită la mine cu ochii pe jumătate închiși.

— Haide să mănânci prințesă, altfel se răcește mâncarea.

— Dar mi-e somn appa.

Spune cu vocea somnoroasă, după cască a doua oară.

— Știu puiule, dar haide să mâncam, după poți să vii să te culci la loc. Apropo, cum îți mai sunt piciorușele?

— Ok, vin! Iar picioarele sunt bine mă ustură în unele locuri, dar sunt ok.

Îmi explică ea.

— După ce mâncam mă lași să-ți dezinfectez iar rănile și să schimbăm bandaje?

— Dar mi-e lene appaaa...

Spune ea cu o voce posomarâtă și copilăroasă, după face biotic.

Mă așez mai bine pe pat, mă dau mai aproape de ea, o apuc de obrăjori, după o sărut pe frunte și îi zic:

— Păi am zis că ții le schimb eu. Nu poți să stai așa, se infectează.