(Y/N=,,numele vostru")
~Jeon Jungkook un bărbat în toată firea, este părăsit de soția sa din cauza fiicei sale Y/N. Aceasta este o fată bună la suflet și extrem de frumoasă, dar mama ei vitregă nu o agreează de loc... Dar de ce?~
~Pentru Y/N toată...
|Lucrurile despre care nu vorbești cu nimeni, nu vor fi aflate de nimeni.|
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
[...]
Y/N POV
Astăzi este început de săptămână, o săptămână plictisitoare după părerea mea, pe lângă asta mai trebuia să merg și la școală.
Având în vedere ce s-a întâmplat zilele trecute Jungkook l-a pus pe domnul Cho, managerul său aibe grijă de mine, să mă aducă și să mă ia de la școală sau să mă ducă în diverse locuri. Mai pe scurt să-mi fie un fel de bodyguard.
Colegii îmi vor pune atâtea întrebări, ei cred că sunt o fată normală, iar dintr-odata să apar cu un fel de bodyguard, ar cam da de bănuit.
Ce ar trebuii să le spun? Că eu defapt provin dintr-o familie bogată și că tatăl meu este Jeon Jungkook, nu un bărbat pe nume Jeon Kyung? Cred că viața mea cât și viața lui Jungkook ar fii distrusă.
Uneori mă gândesc că nu merit toate astea.
── Domnișoară Jeon, am ajuns.
Îl aud pe domnul Cho.
── Mulțumesc domnule Cho, să aveți o zii bună.
Spun și cobor din mașină în timp ce acesta vorbea. Merg către porțile liceului până intru înăuntru.
Imediat ce am intrat pe poartă am văzut cum câteva fete se uită ciudat la mine. Aleg să nu le bag în seamă și să merg către clasa unde urma să am oră.
Odată ajunsă acolo, o văd pe Minji venind spre mine zâmbind puțin ciudat.
── 'Neața unnie.
Spun luând-o în brațe, iar aceasta îmi răspunde în timp ce mergeam spre locurile noastre.
── 'Neața, pitic. Cine era acel om care te-a adus? Nu seamănă cu tatăl tău.
Întreabă aceasta curioasă așezându-se pe scaun.
── Poveste lungă Minji.
Spun oftând,iar acea de lângă mine, se încruntă ușor.
── Zii pe scurt!
── Păi e managerul lui tata. L-a pus să-mi fie bodyguard. Ce mai prostie.
Îi explic după îmi pun capul pe bancă, colțurile buzelor mele lăsându-se în jos.
── Uneori mă întreb dacă rotițele de la creier îți merg bine.
La ce se referă?
── Adică? Ce rotițe visezi?
── Offf... Mă refeream că, nu știu dacă tu gândești cum trebuie sau nu, dacă creierul îți funcționează bine sau nu.
