Capitolul 6

913 65 7
                                    

West

Seara la patru și câteva minute, o iau pe Phoebe în fața căminului ei . Poartă un cardigan maroniu în carouri . Mănuși fără degetele de un sur închis , iar pe cap are o căciulă .

Vremea în februarie se răcește constant și trebuie să ne îmbrăcăm călduros .

Personal uram hainele groase, îmi scădea riscul de a atrage atenția , dar noroc că mama m-a făcut frumos , și îmi stă bine în orice . Mai ales în hainele negre .

Chiar acum port o bluză groasă cu gât , neagră care să o de-a pe spate pe Phoebe .

Nu mă așteptam , dar tipa este mult mai ok , de cât credeam . Îmi imaginam că o să înceapă cu fițe, că nu am spus aia...sau de ce nu m-am îmbrăcat cu aia...am întâlnit situații .

Phoebe era alt fel , și cred că încă se simte vinovată pentru că m-a băgat în treaba asta cu relația falsă .

Ei, eu nu mă plâng . De fapt, a cam început să-mi placă .

— Hei..

Murmură ea când intră în mașină . Zâmbesc .

— Hei , gata pentru simularea noastră ?

— Nu știu ! . Cred !

Înainte să ne vedem , i-am trimis lui Phoebe un mesaj unde i-am spus că o să încercăm să ne prefacem că suntem chiar la o întâlnire , să mai exersăm puțin , rolurile .

— Calm Phoebs...

Zic și pornesc motorul .

—...o să fie distractiv !

Reușesc să o fac să scape un zâmbet .

— Apreciez asta West !

Zice ea și i se citește recunoștința în voce .

— Pe bune, mersi că accepți toate astea , știu că poate ești un tip ocupat...

— Nu sunt !

O întrerup eu și fac stânga la un semafor . Ea tace și își strânge buzele .

— În fine, doar vreau să-ți mulțumesc !

Pufnesc .

— Mi-ai mulțumit de prea multe ori azi !

Pe bune . Tipa asta e super complexată și cu bun simț.  Mi-a trimis trei mesaje in care și-a mărturisit sincerele scuze și mulțumiri pentru că am îmbrățișato . Ceea ce este puțin amuzant , și drăguț .

Phoebe era o ciudată , dar îmi plăcea ciudățenia ei .

— Îți mai mulțumesc o dată !

Chicotesc și parchez BMW-ul într-un colț ar restaurantului .

— Biineee , hai să-ți închid gura cu un pui , sau aș putea să fac diabet la cât de drăguțe sunt mulțumirile tale !

Râd când se fâstâcește . O Dumnezeule ce ușor este . Îi cuprind umerii cu brațul și o trag la pieptul meu .

— Bine dulceață, prima regulă a unei relații false : fi relaxată ! .

Sunt relaxată !

Scutur din cap .

— Greșit scumpo , arăți de parcă ai fi trecut printr-un discurs traumatizant !

Pufnește și îmi lovește umărul . Lovește ca un pui nervos , adorabil și violent .

— Taci , pot să fiu stabilă pe emoțiile mele !

THE RULES Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum