Jimin: M-am trezit de dimineață, ca deobicei făra chef de nimic, după ce-am dormit maxim două ore, și dacă mă întrebi, nici nu știu cum am ajuns în fața școlii.
Vera: Pe bune că nu știi sau e o metaforă?
Jimin: Stiu cum am ajuns acolo dar nu mă întreba de ce, sunt multe lucruri, dar nu-s nebun.
Vrăjeala mea chiar o interesa pe fată, văd că nu e greu s-o fraieresc.
Vera: Deci din plictiseală?
Jimin: Așa ceva, am multe pe cap și am ieșit să fumez o țigară plimbându-mă, doar eu și gândurile mele. Cred că m-am blocat în locul ăla pentru că am gândit prea intens sau ceva.
Îmi venea să râd la ce prostii am putut scoate pe gură, dar ea a notat.
Vera: Păi și nu lucrezi? Totuși, ai zis că ai 23 de ani.
Jimin: Lucrez când vreau, e mai complicat.
I-am mai zâmbit odată și de data asta ea nu s-a mai putut uita la mine, a lăsat capul în jos. Fetele astea sunt așa de ușor de vrăjit...
Vera: Și în rest, cu relațiile? Care e defapt cauza stresului.
Jimin: Nu știam cum să mă bag în seamă cu tine.
Vera: Hm?
Fața ei s-a înroșit instant și mai tare.
Jimin: Cu numărul psiholoagei cum rămâne?
Vera s-a ridicat și s-a uitat la mine o ultimă oară.
Vera: Nu merge așa.
Jimin: Da, da...
M-am ridicat și eu, luându-i carnetul din mână.
Jimin: Oricum, aici e al meu, știi ce ai de făcut cu el.
Poate mă sună sau poate nu, dar merita de încercat. I-am scris numărul în carnețel și a plecat, era clar că s-a rușinat. Pot să zic că momentul ăsta mi s-a părut super ciudat, dar fata nu are control pe ea și nu știe să refuze, deci a fost ușor pentru mine.
Sunho: Deci? Cum a fost?
Spuse în timp ce abia am intrat pe ușa camerei lui.
Jimin: Ciudat, dar ok, am vorbit cu ea.
Sunho: Nu e nevoie să-ți spun eu ce să faci, nu?
Jimin: Nu, nu e.
Sunho: Oricum, după ce se termină totul cu Yoongi nu mai e nevoie să ai vreo treabă cu ea, mă gândeam ca poate te enervează chestia asta.
Jimin: Chiar deloc, prefer să vorbesc cu o tipă decât să mă cert cu moșnegii tăi.
Sunho: Moșnegii mei au bani, asta e diferența.
Jimin: Și fata are bani.
I-am făcut cu ochiul în scurt și m-am dus să-mi fac o cafea.
Sunho: Și... Ai numărul ei?
Jimin: Mă sună ea.
Sunho: Poate nu te sună, fraiere.
Jimin: Nu te teme, știu cum merge cu fetele.
Sunho: Cum zici tu, dar ți-am zis că nu știu ce-ți fac dacă nu te sună!
Vera's pov:
Yoongi: Cum a fost la școală?
Vera: Ca deobicei, dar puțin diferit.
I-am zâmbit frumos lui Yoongi.
Yoongi: Cum diferit?
Vera: Ceva băiat de după ore, mi-a părut super drăguț.
Yoongi: Vera, știi că trebuie să ai grijă, te știe multa lume și poate își bate joc de tine.
Vera: Uhh, știi că citesc oamenii repede, plus că pot avea grijă de mine.
Yoongi: Doar ai grijă să nu afle mama, știi că o să facă scandal.
Vera: Puțin îmi pasă, am 22 de ani, nu 5.
Yoongi: Totuși hai să lăsam dragostea de-o parte, vreau să-mi spui dacă-ți place ritmul ăsta pentru o nouă piesă, am încercat ceva mai slow, departe de rap.
Vera: Dă-i bătaie, am treabă după.
Și-a luat chitara acustică și a început un ritm de munte combinat cu un folk-rock, fără vreun vers. Sincer, chiar îmi aducea aminte de fiecare vacanță la munte de când eram mici, dar nu prea îi stătea lui în fire să cânte așa.
Vera: Ce te-a apucat?
Yoongi: Nu-ți place?
Vera: Îmi place, dar pare ciudat venind de la tine.
Yoongi: Am vrut să văd cum ar suna așa ceva, nu mă apuc de muzică country.
Vera: Știu, știu, acum hai, continuă că eu merg însfârșit în pat. Vreau să-mi arăți rezultatul după.
M-am trântit în pat cât de repede am putut și am salvat numărul lui Jimin în telefon. Nu știam că băieții frumoși apar după o zi oribilă la facultate, dar chiar a fost noroc și nu vreau să-i dau cu piciorul. I-am salvat numărul în agendă, am intrat să-i văd poza de pe WhatsApp dar nu aveam suficient tupeu ca să-i scriu. Dacă Yoongi are totuși dreptate și își bate joc de mine?...
Până la urmă i-am scris, ce aveam de pierdut.
WhatsApp:
Vera: Hei.
Jimin: Hei, parcă era vorba de sunat.
Vera: E mai ușor așa.
Jimin: Ce faci?
Vera: Abia ce m-am pus în pat, tu cf?
Jimin: Așteptam să dai un semn, dar acum vorbesc cu tine.
Vera: Hahh, e bine.
Conversația asta moare, ce aș putea să-i mai zic acum?
Jimin: Când ești liberă? Poate mâncam ceva amândoi.
Vera: Vineri seară, sau în Week-end.
Jimin: Spune-mi exact, nu lucrez chiar când vreau eu :)).
Ce scump e... Dar nu pot să fiu exactă, școala asta îmi strică tot programul. Sper să pot merge cu el.
Vera: Vineri după 6, e ok?
Jimin: Da, doar să-mi spui unde ne vedem să te iau.
Vera: Ai permis?
Jimin: Am ce vrei tu, doar gândește-te și spune-mi.
Vera: Ai ce vreau eu?
M-a făcut să râd așa că am decis până la urmă să-l sun.
CITEȘTI
Love bait - P.JM (Volumul I) FINALIZATĂ
FanfictionPark Jimin, un om de bază pentru șeful lui, niciodată nu l-a dezamăgit. Totul era bine între ei, fiecare treabă cât de grea rezolvată iar relația lor era ca una tată-fiu, dar încrederea l-a făcut pe Sunho să-i dea lucruri din ce în ce mai personale...