Seara a continuat tot așa, ba mesaje ba poze reciproc și nu voiam absolut deloc să-mi termin ziua întru-n mod rău.
Jimin: Hai pe terasă, Tae, am zis că bem toți câte ceva, ca de casă nouă.
Taehyung: O veste mai bună nu-mi puteai da acum.
M-am ridicat ca vântul pentru că un pahar de vin sau de bere era pentru mine singurul mod prin care mi-aș fi putut termina seara cum trebuie.
Jimin: Ești bine?
Taehyung: Sunt, da e bună rău fata și are 2 ore de când tot trimite poze.
Jimin: Las-o bă în seen, o poză te face pe tine?
Taehyung: Bă, când nu ai ce, merg și pozele.
Jimin: Tu ai ce oricând și oriunde.
Ne-am așezat toți 7 la masă împreună cu 7 pahare si 4 sticle de vin roșu.
Taehyung: Ăsta se savurează.
Namjoon: Nu te pot contrazice, nu bea nimeni de aici cum bei tu.
Taehyung: Si nici nu fumează cât fumez eu, nu o uita nici pe asta.
Jin: Dă-i, Tae, că după va trebui să te lași.
Taehyung: Până atunci, noroc la toți.
Spun ciocnind paharul cu celelalte.
Ca deobicei, m-am făcut praf în prima jumătate de oră, de data asta praf de nu mai puteam bine gândi.
Jimin: Ba, eu merg să mă culc, poate o sun și pe Vera.
Yoongi: Bine, ne vedem dimineață.
Jimin: Ești rupt în gură și tu ca și Tae.
Jimin ne-a zâmbit și a plecat iar eu am rămas lângă Yoongi cu capul pe masă.
Yoongi: Totuși are dreptate parcă...
A căscat și Yoongi și nu a mai spus nimic, doar s-a ridicat și-a plecat. Același lucru si pentru Hoseok, Namjoon și Jin, la final tot eu și Jungkook am rămas.
Taehyung: Tu nu pleci?
Jungkook: Nu, n-am băut destul.
Taehyung: Pot să te îmbăt eu dacă vrei.
Jungkook: Da, sigur, cum mai exact?
Taehyung: Cu o mână.
Jungkook: Ce mână.
Cu 4 degete de ale mele i-am atins obrazul și l-am făcut să roșească instant.
Taehyung: Vezi, încă puțin și ajungi așa ca mine.
Jungkook: M-am mai gândit la situație și nu mai e chiar așa rău, serios, m-am obișnuit.
Taehyung; Deci... Nu mă mai placi?
Jungkook: E complicat, nu mai e așa mare chestie.
Taehyung: Aham.
Jungkook: Plus că era cât pe ce să-și dea seama Yoongi și-
Taehyung: Vorbește și mai tare.
Jungkook: Ce?
Taehyung: Vreau puțină distracție, tu nu?
Jungkook: N-am suficientă energie pentru orice distracție la care te-ai putea referi.
Taehyung: Nu zău?
M-am ridicat de la masă și m-am apropiat puțin mai mult de el, nu puteam nici să respir bine la ce beat eram, dar când vreau ceva îl obțin.
Jungkook: Nu.
Taehyung: N-ai suficientă nici pentru mine?
Ca un pervers ce sunt, i-am pus mâna pe picior ridicând-o puțin câte puțin.
Jungkook: Tae, ce faci?
Spuse râzând, destul de fals totuși.
Taehyung: Eu bine, tu?
Jungkook: Termină bă... Mă chinui.
Taehyung: Ti-am spus că vreau să râd puțin.
Jungkook: Da... De mine?
M-am blocat când am auzit ce-a spus și brusc parcă am regândit situația.
Taehyung: Nu de tine.
Jungkook: Cum mi-ai spus și tu înainte să ne mutăm, pleacă până nu vede Yoongi...
Taehyung: Eu am spus să pleci până nu observă Yoongi ceea ce nu trebuie, acum Yoongi nu e aici și nici nu va mai veni.
Jungkook: Cum spui tu...
Taehyung: Jungkook?
Jungkook: Da?
Taehyung: Uite-te la mine.
Patru secunde de privit și deja a zâmbit, beat eram, nu avea ce să se întâmple rău pentru că oricum, mâine nu o să-mi mai aduc aminte.
Taehyung: Ce mincinos ești.
I-am mai ridicat puțin de tot capul și l-am sărutat, beat dar conștient.
Taehyung: Bun vinul nu?
Jungkook: Poftim?
Taehyung: Pai nu am gust bun?
Jungkook: Ce încerci aici?
Taehyung: Sincer?
Jungkook: Cât de sincer se poate.
Taehyung: Îmi place să-ți placă de mine, nu cred că vreau să se termine așa repede.
L-am mai sărutat iar și iar, după care fără sa mai aud nimic în jur am mai luat o gură de vin și m-am trezit pe jos.
Jungkook: Tae, acum 2 săptămâni mă ignorai, faci asta pentru că ești beat?
Taehyung: Ți se pare că e prima dată când m-am îmbătat în 2 săptămâni?
Jungkook: Nu...
Taehyung: Exact...
CITEȘTI
Love bait - P.JM (Volumul I) FINALIZATĂ
Hayran KurguPark Jimin, un om de bază pentru șeful lui, niciodată nu l-a dezamăgit. Totul era bine între ei, fiecare treabă cât de grea rezolvată iar relația lor era ca una tată-fiu, dar încrederea l-a făcut pe Sunho să-i dea lucruri din ce în ce mai personale...