The murderer

Prolog

Străzile orașului erau pustii, inducând o detaşare obsedantă întregului orizont – totuși, vocile reținute ale locuitorilor se înălțau de undeva, imperioase, ca un ecou mut, contrastat de sunetele cotidiene. În febra ostilă a după-amiezii, o adolescentă şi-a ridicat toropită mânecile bluzei albastre de vară, lăsând să i se vadă brațul lung și pistruiat. Se plimba desculță pe gazonul proaspăt tuns, cu ochii ațintiți în văzduhul alb ca varul, sub care i se părea că se revărsa, în râuri, pădurea de erbacee. Atmosfera toridă de vacanță îi îndoctrina intransigent emoțiile amorțite, obosind-o, așa că și-a închis ușor ochii, simțind cum aerul limpede, cald, îi reteza pielea.

Redwood se întindea la vreo zece kilometri de West Chester, Pennsylvania, poteca șerpuind spre nord-vest printr-un labirint de lacuri și stuf, de copaci noduroși, etalându-și crengile înverzite de vară. Nu figura de mult timp pe hărți, dar era destinația perfectă pentru casa de vacanță a părinților lui Jolie.

Adolescenta și-a înălțat privirea spre geamul mansardei, studiind reflexia imaculată a camerei lui James, frățiorul ei mai mic. Conturul vag al chipului băiatului i-a răsărit imediat în raza vizuală, dezmorțindu-i involuntar umbra unui surâs. Oricât de mult ar fi încercat să-și reprime cumva afecțiunea față de copilul mofturos şi enervant de energic la cei cinci ani ai lui, senzația apăsătoare a responsabilității pe care o simțea față de el, în lipsa constantă a părinților, îi clădise în timp o dragoste parentală.

Euforia a început să o părăsească încet-încet, privând-o de orice resentiment concret, în timp ce a simțit o pală de vânt înconjurând-o. Stând acolo, în curtea exterioară a casei, şi privind spre Charlotte Street, spre amestecul de faţade, schele şi acoperişuri în şarpantă care se zăreau de-o parte și de alta a șoselii, mintea i se bloca involuntar într-un proces de refulare. Scuarul proiectat în capătul străzii îngloba rondurile cu verdeaţă dispuse într-un cerc perfect. Toate proiectele edilitare făceau orașul să pară un loc atât de somptuos, de grandios, dar treptat, după un timp, începea să pară din ce în ce mai fățarnic.

Întrerupându-i gândurile amprentate, repercusiunile ruginite ale unui scârțâit s-au auzit lugubru prin jur, atrăgându-i atenția distributivă. Sunetul metalic a plutit în aer preț de câteva secunde, apoi s-a oprit, urmând să revină înapoi, ca refluxul unor valuri învolburate.

Jolie și-a întors rapid privirea spre curtea vecină, care era încadrată de un gard lăcuit în alb. A observat brațele unui bărbat înalt, viguros, căruia anii din urmă i-au adus ceva mai multă prestanţă. Adolescenta a asociat instinctiv umerii înalți, proeminenți și gâtul poziționat neglijent cu bătrânul Walter, vecinul ei. Nu știa prea multe despre el – decât că locuia singur, și avea în jur de cincizeci de ani. Bărbatul nu părea să o fi observat, continuând să transporte un obiect lipsit de contur, cu ajutorul unei roabe vechi. Roțile ruginite produceau contact cu pământul reavăn și îi îngreunau mersul, dar el nu părea tulburat de mediul extern, continuând să împingă în mod automat roaba, înclinând-o spre capătul grădinii. Era acoperită cu o pătură gri, astfel încât să nu se poată vedea ce era sub ea.

Curiozotatea morbidă, specifică adolescentină, s-a intensificat orbeşte, iar Jolie s-a apropiat mai tare, oprindu-se după trunchiul noduros al unui stejar. Dar, privind mai atentă printre ramificațiile crengilor joase, a simțit brusc cum frica o cutremură, iar culoarea din obraji îi păli.

Roata din față a roabei s-a izbit cu putere de capătul unei denivelări din piatră, dezechilibrându-se. În urma impactului, a căzut într-o parte, iar ochii lui Jolie s-au mărit când a văzut mai multe membre dintr-un corp rostogolindu-se inopinat pe jos. Sângele s-a vărsat imediat, murdărind iarba și îmbibând pământul; carnea cadavrului era în stadiul de descompunere, pielea şi muşchii exfoliindu-se şi lăsând în urma lor învelișul sidefat al oaselor.

Adolescenta și-a acoperit gura cu palmele, chinuindu-se cu greu să-și abțină un țipăt. O secundă mai târziu, atât de repede că nu era foarte sigură ce văzuse, bătrânul a scos din buzunarul de la spate un cuțit cu lama subțire și s-a așezat pe vine. A introdus cu putere lama într-unul din membrele împrăștiate pe jos, iar osul a pocnit, despicându-se. Apoi, a ridicat cuțitul și l-a trântit în roabă, odată cu el ajungând acolo și bucata de carne, un mecanism moale, ramificat de fibrele adânc îngropate printre rețelele neurale. Cu mâinile descoperite, a început să strângă toată mizeria, bucată cu bucată, în timp ce palmele i se murdăreau de lichidul cleios, negricios, cu un aspect vechi.

Pieptul lui Jolie a început să urce și să coboare cu o viteză alertă, în timp ce respirația îi devenea treptat din ce în ce mai precipitată, simțindu-se de parcă inima îi înghețase. Mâinile îi tremurau, încheieturile îi slăbeau brusc, iar frica îi ardea în minte. A încercat să pășească în spate, cât mai ușor posibil, dar teama o consuma din ce în ce mai tare, așa că răbdarea i-a cedat, și a luat-o la fugă spre ușa de la intrare fără să mai privească în spate.

Când a ajuns înăuntru, a rotit rapid cheia în încuietoare, apoi s-a lăsat să alunece pe parchetul rece, pregătindu-se pentru un nou val de panică nestăpânită. Un gând i-a răsărit brusc în minte, simțind din nou acea senzație de frică pătrunzătoare.

Trebuia... trebuia să afle ce se întâmpla.