Colți de argint

Capitolul 9🐾

[...]

Nu a crezut că îl va arunca acolo până nu a văzut cu proprii lui ochi. Acest nenorocit chiar îl aruncase în cușca leilor. Nu ar fi avut nimic împotriva, poate face față a maxim 2-3, dar erau vreo 5. Nu se putea lupta cu atâtea feline sălbatice singur.

,,o vei plăti grav când ies de aici. Dacă ies cel puțin..."

Leii păreau entuziasmați să-l vadă pe Jungkook aici. Nu e ca și cum în trecut aveau o lupta pierduta cu el, acum ar putea să-și ia revanșa, nu?

── Băieți, ia uitați cine e aici.

Batjocuri unul dintre ei, și se apropie de Jungkook care era de tot în spate. Știa că sunt șanse minime de supraviețuire, dar nu era moartea neapărat frica lui. Nu o va mai vedea pe Yi Seo, și asta va durea mai mult...

[...]

Mai pe la miezul nopții, Yi Seo se ridică în fund din pat. Nu putea dormi. Ceva o neliniștea. Poate nu ar fi trebuit să plece de la Jungkook. Ar fi preferat sa adoarmă în brațele lui pe acel ciment decât să-l lase singur după minunata lor partidă. A plecat din cauza insistențelor lui, altfel nu l-ar fi părăsit.

S-a îmbrăcat, și a luat cheia de la pivnița unde era el. Din fericire avea o copie a acelei chei, așa reușise să intre la el și să iasă fără probleme.

Cu mare atenție, a ieșit din camera ei. Se asigură că nu era nimeni pe hol, deoarece oamenii lui Jeon mai aveau obiceiul sa patruleze noaptea pe aici.
Cu pași mici, a plecat spre Jungkook, în cea mai mare liniște în care putea ea.

Când a ajuns, a intrat destul de zâmbitoare înăuntru. Voia să-l surprindă pe Jungkook cu o îmbrățișare calda dar tot ce a văzut, era ,, șeful " ei care se juca cu ,,zgarda" lui Jungkook ce o purta el de obicei.

Acesta o analizase, și observase pe micul ei decolteu niște pete și zgârieturi. A zâmbit batjocoritor și se apropie de ea.

── Cu tine s-a distrat, nu?

── Domnule Jeon.

Murmură aceasta și se dăduse puțin in spate văzând că acesta nu se oprea din a păși în direcția ei.

── Nu știu la ce va referiți prin ,,cu tine s-a distrat"

── TE-AM ADUS AICI CU UN SINGUR MOTIV, DOAMNA YI.

A strigat acesta din toți plămâni la ea, plin de nervi și o prinse pe femeie de gât, care încerca să se elibereze de el. Lacrimile au început să se adune în colțul ochilor ei. Jeon o strângea mult tare de gât, și simțea că rămâne fără aer.

── Ai fost aici să-i fi doctora, nu curva. Nu incerca să-i sucești mințile. Nu-mi strica copilul, înțelegi? El trebuie să se concentreze pe lupte, să-mi aducă bani, să fie o fiara cu sânge rece!

O lasă liberă până la urmă iar Yi Seo cade la pământ. Respiră greoi după aer, extrem de lacomă. Deși încă mai avea lacrimi în ochi, iar pe gât cu siguranță îi vor rămâne pete, se uită la el cu un mic zambet pe chip.

Asta era frica lui? Că în viața lui Jungkook va intra cineva de care se va atașa și-l va ucide dacă îi face rău sau o atinge? Jungkook avea instincte dezvoltate și prea periculoase, te puteai aștepta orice din partea lui, mai ales dacă ar veni vorba de ceva ce iubește.