Down with the Fallen

Capitolul X

"Nu stiu cum sa ti-o zic, dar o sa intarziem daca nu iesi acum din baie!" a urlat la mine Kate din dormitor.
"Da, da. Acum!" am strigat eu inapoi. Inca o scurta privire in oglinda. Purtam o rochie alba de vara lejera, perfecta pentru vremea din mijlocul lui septembrie. Era inca destul de cald, dar soarele nu mai era arzator. Parul meu blond era aranjat in bucle largi, care imi cadeau pe umeri. Purtam o coronita de flori, cadoul lui Jake pentru "un inceput de scoala bun", alaturi de doua carti noi si un pix albastru. "M-am gandit la tine cand le-am vazut. Asa ca, poftim." a spus el cu zambetul lui mereu cald si vesel. Am ras la gandul asta, dar ce pot sa zic. Ne apropiasen destul de mult le parcursul verii, atat eu de el, cat si eu de Kate. Suntem nedespartite. Nu o sa uit nicioata serile in care stateam amandoua si radeam, fara niciun motiv.
Ma gandeac des la mama si sora mea. Mi-e atat dor de ele. Nu am incetat niciodata sa ma gandesc la ele. Un zambet nostalgic mi se strecoara pe buze. Cu toate astea, nu m-am putut opri din a ma gandi ce ar fi zis sora mea de cum arat. "Eh, ca de obicei. Ca un cartof mergator." ar fi spus ea ca de obicei razand, apoi pupandu-ma pe obraz adaugand "Cartoful meu umblator." si privindu-ma in oglinda cu ochii ei albastrii cu tente de verde in care se citeste copilarosenie si amuzamentul. Indepartez gandurile acestea si imi privesc reflexia increzatoare. "Sunt gata." spun, atat pentru mine, cat si pentru Kate care nu mai avea rabare. Ea era imbracata cu o pereche de blugi negrii mulati si luciosi si o bluza alba larga, cu o cruce neagra.
"Era si timpul, Doamne, cat iti ia sa fii gata!" a protestat ea, dandu-si ochii peste cap si tragandu-ma de mana in jos pe scari.
"Pa!" a urlat ea iesind pe usa.
"La revedere!" am apucat sa strig inainte ca ea deschida portiera si sa ma impinga inautru.
"Te misti mai repede te rog?" a zis iesind in viteza de pe aleea casei si facand slalom printre cateva masini care au claxonat speriate.
"Da-ti vina pe ea, nu pe mine!" a strigat ea continuand sa mearga furtunos pe strazile New Yorkului in goana ei catre liceu.
"Fii atenta." rupe ea tacerea in timp ce intra pe strada liceului. "Ea genatile si cand opresc fugim imediat catre liceu, ai inteles?" a spus ea categori, neluandu-si ochii de la drum, cautand un loc de parcare cat mai apropiat de intrarea liceului. Daca ar trebuit sa o caracterizez pe Kate in trei cuvinte acestea ar fi: conservatoare de energie. Asa ca, luandu-ma dupa planul ei, am luat gentile si cand a pus frana, am sarit din masina fugind catre usile mari ale liceului.
NYH este o cladire foarte mare, cu trei etaje, si deasemenea foarte ingrijita. Din cate am gasit pe "internet" si am citit in brasouri, chestia asta are trei terenuri de sport, o piscina pentru cursurile de inot, o sala de dans, un amfiteatru, corturi amenajate afara pentru arte plastice si biologie, "totul pentru realizarea si studierea naturii in puratetea ei", camine pentru elevii din afara, cat si pentru cei nou-veniti in oras, o cafenea si o biblioteca uriasa, de care eram deosebit de interesata. Practic liceul era un parc imens, in care eram mai mult decat sigura ca o sa pierd cat de curand, avand in vedere ca o sa trebuiasca sa fug de colo pana colo. La intrarea in liceu, un domn invarsta astepta cu zambetul pe buze, venirea si ultimilor elevi intarziati, ca in cazul de fata. Tine in mana un tanc de hartii care semanau a harti. Kate a trecut repede pe langa el, si cand ma pregateam sa fac intocmai, barbatul m-a strigat, lucru care m-a facut sa ma opresc din alergat.
"Domnisoara!" m-a strigat el cu o voce blanda.
"Da?" m-a opri tragandu-mi rasuflarea.
"Poftiti." a spus intinzand doua foi, care erau asa cum crezusem harti ale complexului. Din ce in ce mai multe sanse sa ma pierd. Eu si hartile nu mergem... Mana in mana sa zic.
"Mul- multumesc." am spus gafaind.
"Pot sa va intreb ce clasa cautati?" a intrbat barbatul cu o voce calma si blanda in acelasi timp.
"9A!" a strigat Kate, intorcandu-se in fuga, gafaind, dupa mine.
"Etajul unu, pe coridorul din stanga." ne-a informat el, aratandu-ne cu mana scara elevilor.
"Va- multumim." a spus Kate incercand sa isi recapete rasuflarea.
Si pentru a treia oara dimineata asta am inceput sa alergam pe scari in sus, fugind pe coridorul din stanga si intranf vijelios un clasa pe care scria cu litere aurii "9A".
"Buna ziua!" a spus Kate intrand. Toti ochii s-au atintit la noi, si nu m-am putut oprii din a rosii. Nu imi place sa fiu in centrul atentiei, mai ales cand e de rau.
"Ne pare rau ca am intarziat. Traficul asta!" a spus ea, trecandu-si mana pe frunte intr-un gest dramatic, dar convingator.
"Nu-i nimic, intrati." a spus profesorul razand. "Tocmai faceam prezentarile. Nu ati intraziat cu nimic." a spus zambindu-ne linistitor.
Eu si Kate am luat loc in banci separate, unde vazusem prima oara cu ochii. Colegul meu de banca era un baiat inalt, cu parul tuns destul de scurt si carliontat in bucle nisipi. Purta o pereche de ochelari cu rame mari, negre, care erau in contrast cu ochii de un albastru foarte deschis. Ma privea timid, si puteam vedea culorea din obrajii lui, lucru care m-a facut si pe mine sa rosesc.
"Daiana." am soptit catre el, intinzandu-mi mana.
"Erik." mi-a raspuns el in soapta, scuturandu-si mana cu a mea pe sub banca.
"Copii, copii!" ne strigat profesorul. "Eu sung domnul Jeffrison." s-a prezentat el zambindu-ne si facandu-ne cu mana, gest care ne-a facut sa radem. "Sau Alex, pentru voi, ca nu sunt decat cu vreo cinci anu mai mare." a spus el. Intr-adevar. Domnul Jeffrison, era foarte tanar si chipes pot spune. Avea parul castaniu, aranjat frumos intr-o parte, si ochii avea o sclipire verzuie in ei. Era inalt si bine facut. Purta o camasa alba, desfacuta la baza gatului si cu manecile suflecate usor. Purta un lantisor cu un colt lung si ascutit, si la mana avea prinse niste cureluse de piele. "Eu o sa fiu profesorul vostru de arte plastice anul acesta, si sper ca si urmatorii." a spus el razand. Se vedea ca era o persoana vesela, bine-dispusa, si glumeata. "De ora viitoare vreau sa mergem in atelierul de pictura, ca sa incepem sa lucram la prima voastra lucrare." a spus accentuand cuvantul "voastra". "Suna bina nu? Sa ai o opera a ta, si toate meritele, sau criticile, dupa caz, sa iti fie adresate tie." a spus parca visand cu ochii deschisi pentru o secunda. Clasa suna aprobatoare si incantata.
"Critici.." a repetat colegul meu de banca, iar eu mi-am indreptat atentia catre el.
"Poftim?" am intrebat, facandu-l sa tresara si sa ma privasca in ochi.
"Nimic." a spus scurt, fixandu-si ochii pe domnul Jeffrison, evitandu-mi privirea.
"Bine..?" am spus eu luandu-mi ochii de la el. Era mai clar ca buna-ziua ca se inrosise rau de ton.
M-am uitat un pic la rochia mea, crezand ca e ceva neinregula cu mine. Rochia nu se deplasase indecent, nu era patata sau ceva, asa ca am zis ca e timpul sa las la o parte gandurile astea si sa ma concentrez pe ce spunea profesorul.
"Dupa cum spuneam," a continuat el cu calm " orele adevarate incep de data viitoare. Si, dupa cum prea bine cred ca stiti, fiecare elev trebuie sa isi aleaga pana la finalul saptamanii o grupa intensiva. Adica o sa faca mai multe ore la mate, sport, arte, stiinte, si tot asa. Nu uitati! Sa va grabiti pentru a fi siguri ca intrati la grupa dorita." ne-a atentionat el. O doamne, nu am nici cea mai vaga idee ce sa aleg. Adica, Jake si Kate imi spusesera sa ma gandesc din timp, dar nu am facut-o cu adevarat, pana acum. Iar acum incep sa ma panichez. Nu stiu ce sa aleg.
"Mda, si eu sunt la fel de entuziasmat ca si voi, asa ca o sa las la o parte palavrageala mea si sa va las sa va prezentati in oridinea bancilor, incepand de la geam, asa ca sa va cunoasteti si voi cat de cat. Sa vedem.." a spus asezandu-se in fata primului rand si zambindu-i incurajator primului baiat, care trebuia sa vorbeasca. Asa rand pe rand, fiecare copil se ridica, prezentandu-se pe scurt, si se aseza la loc, incepand sa vorbeasca cu colegii din jur.
"Daiana Wilde." am spus zambind si m-am asezat la loc pe scaun. Hei, nu a fost chiar atat de rau. Am discutat pe tema numelui meu de familie des cu parintii lui Kate si ea. Le-am spus o poveste alambicata din care nu se intelegea nimic, cum ca nu imi aduceam aminte numele meu de familie si tot asa, iar ei au propus sa imi aleg unul care imi place si sa il folosesc de acum inaite. Mi-am facut buletin cu numele de Wilde si tot asa am fost inscrisa la liceu: domnisoara Daiana Wilde. Am iubit numele asta imediat de cum l-am citit pe internet, in cautarea mea a unui nume de familie. Kate vroia sa imi aleg ceva mai dragut, mai de "domnisoara" , care sa mi se potriveasca mai bine. Dar spre deosebire de ea, eu stiam ca numele asta era perfect pentru mine. Asa vroiam eu sa ma simt aici, in lumea asta noua: libera, de nestapanit, de neimblanzit.
"Daiana, ce nume.. Frumos." a spus domnul Jeffrison zambind. "Acum sa auzim si numele cavalerului de langa tine." a spus el, iar cateva chicote s-au auzit din clasa.
"Erik.. Erik Hudson." a spus el, asezandu-se repede inapoi in banca si concentrandu-si atentia pe banca, incercand se ignore zgomotele clasei.
"Hudson, avem o problema." a spus unul dintre baieti, al carui nume era Francisco, cu un zambet multumit si rautacios pe fata. La remarca lui, clasa a izbucnit in hohote de ras. Am simtit cum Erik isi stransese pumnii pe langa corp, enervat, dar nu spunea nimic.
"Incet, incet." a incercat domnul Jeffrison sa calmeze calagia, dar nici el nu isi putu stapanii cateva rasete.
"Ii uras. Pe toti." l-am auzit pe Erik soptind, enervarea din glasul lui putand fi cu usurinta auzita.
Fix cand si ultima fata, Emily, si-a terminat prezentarea clopotelul a sunat, vestind lucrul cel mai iubit din scoala: pauza. Toti copii au sarit din banci, salutandu-l pe profesor si api iesind pe culoare, care vibrau de miscare, voci, rasete si chicote.
"Haide." a spus Kate razand incet cand si-a atint pentru o secunda privirea la Erik, care inca era concentrat asupra bancii.
"Lasa-l in pace." am spus eu ridicandu-ma in picioare si aparandu-l. L-am putut auzi foindu-se pe scaun. Kate m-a tras de mana afara sin clasa si a izbucnit in ras, vazandu-se clar ca il tinea in a de mult.
"Hei, usor, avem o problema aici, Hudson?" a zis ea incepand sa rada mai tare.
"Doamne, ce ai cu el?" am spus ea certand-o.
"Ok, ok, jur ca incetez." a incercat ea sa se calmeze, dar tot i-au mai scapt cateva rasete, iar apoi s-a sters dramatic la ochi, cum ca "rasese cu lacrimi", iar eu nu m-am putut opri din a-mi da ochii peste cap.
"Hai, se mergem." a zis ea, si m-a condus pe scari catre parterul cladirii, de unde am iesit in curtea aglomerata a liceului. Am remarcat dupa o secunda ca lipsea Kate, asa ca m-am intors si am cercetat cu privirea, dar nu i-am putut zarii parul mare roscat. Am dat sa ma intorc si m-am izbit de un trup mare.
"Ai grija pe unde mergi. Ai putea rani pe cineva." a spus o voce mult prea cunoscuta din pacate. Mi-am ridicat capul si am putut vedea o pereche de ochi albastrii atintita la mine, amuzamentul fiind clar in privirea lui.
"O, inceteaza Mattew." am spus dandu-mi ochii peste cap, incercand sa il ocolesc, dar el m-a prins de incheitura, rotindu-ma cu fata la el.
"Nu asa repede, printesa." a spus el cu un ranjet pe fata.
"Am spus nu printesa. Te rog, inceteaza." am incercat sa imi mentin calmul, si totusi sa raman ferma pe pozitii.
"Daca nu acum, atunci cand?" a spus el trecandu-si mana peste obrazul meu, care a tresarit la atingerea lui, si studiindu-ma din ochi. Eram surprinsa total.
"Aici erai!" am auzit vocea lui Kate, care l-a facut pe Mattew sa se intoarca, si am putut vedea bratele ei infasurandu-i gatul si sarutandu-l dulce.
Ce tocmai a fost asta? Nu am avut timp sa imi raspund. Am simtit o mana infasurandu-o pe a mea, iar in urmatoarea secunda fugeam dupa Jake care ma tara dupa el, incercand sa evite oamenii din fata.
"Hai sa iti arat ceva!" a strigat el la mine, continuand sa alerge pe una dintre alei.